marți, august 22, 2006

amr 6 zile!

Acum fac ca si Andreea cu apartamentul. numar zilele pana plec!
Miercuri intalnire cu Miti. Seara dau ture de stadion!.
(fyi: 1 tura de stadion = 400m => 10 ture = 4km)
Miti vine doar din partea a doua (am avut eu o presimtire :) , dar era chiar mai sumbra. Dar mai bine sa aibe grija de genunchi).
+ bonus o poza (de la Miti) pe unde a fost el si unde vom merge noi:
"lacul Capra unde se va campa joi...in dreapta sus
in spate se vede varful negoiu..poza este facuta de pe Vf. Vanatoarea lui Buteanu (2507 m)"

Povestea creionului

Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.

Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii. Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.

A doua calitate
: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.

A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.

A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.

Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.

Locuitorii din Wemmik


Locuitorii din Wemmik, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume Eli. Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul. Fiecare omulet era altfel. Unii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. Unii erau inalti, altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. Insa doua lucruri le erau comune: toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat.

De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. Fiecare omulet avea o cutiuta plina cu stelute aurii si o cutiuta plina cu bulinute negre. Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt.

Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti, intotdeauna primeau stelute, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.Tot stelute primeau si cei talentati. Unii puteu ridica greutati deasupra capului, altii puteu sari peste cutii inalte. Mai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase. Acestora toata lumea le dadea stelute aurii. Asa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de stelute...

Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine, incat isi doreaau sa mai faca ceva, ca sa ppoata primi inca una. Altii insa, nu stiiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline.

Pancinello era unul dintre acestia din urma. tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca ceilalti, dar intotdeauna cadeau la pamant. Iar cand ceilalti il vedeau jos , se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar dupa aceea, cand incerca sa explice omuletilor de ce cazuse, mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el.

Dupa un timp avea atat de multe, incat nu mai vroia sa iasa pe strada. Se temea ca va face iar ceva anapoda:cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta...si imediata o sa primeasca bulinute!!!Adevarul este ca avea atat de multe buline, incat ceilalti omuleti veneau si lipeau altele fara nici un motiv.

"Merita multimea asta de buline negre", isi spuneau omuletii unii altora. "Este clar ca nu e bun de nimic!"

Dupa un timp, Pancinello a ajuns sa creada ce se spunea despre el: "Asa este, nu sunt bun de nimic!", isi spunea el.
In rarele dati cand iesea din casa, statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui.

Intr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti:nu avea nici stelute, nici buline. Era din lemn si atat. Era o fata pe nume Lucia. Sa nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea! Incercau, numai ca nu ramaneau lipite, ci cadeau. Fiindca nu avea nici o bulina, unii o admirau atat de mult, inca se grabeau sa-i lipeasca o steluta. Dar nici una nu statea lipita. Altii insa o priveau cu dispret fiinca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa-i lipeasca o bulina, dar si aceasta cadea imediat.

"Ca ea vreau sa fiu ", ii trecu prin minte lui Pancinello, " Nu mai vreau sa primesc etichete de la altii!" Asa ca o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nici o eticheta.
"Nu este mare lucru", ii raspunse ea. "In fiecare zi ma duc sa il vad pe Eli."
"Pe Eli?"
"Da, pe Eli, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier."
"Dar de ce?"
"Ce-ar fi sa descoperi singur? Du-te la el, sus pe deal!" Si cu aceste cuvinte, Lucia se intoarse si pleca.
"Dar crezi ca ii va face placere sa ma vada?!?" striga el dupa ea. Insa Lucia nu-l mai auzi. Asa ca Pancinello se intoarse acasa, se aseza la fereastra si incepu sa seuite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etichete unul pe celalalt. "Dar nu este drept!", isi spune el suparat. Si pe loc se hotari sa mearga la Eli. Se ingrepta spre deal si urca pe cararea stramta, pana ce ajunge in varf. Cand intra in atelier, facu ochii mari de uimire. Toate obiectele erau U-RI-A-SE! Scaunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pe bancul de lucru, trebui sa sa se ridice pe varfuri . Ciocanul era lung cat bratul lui! Inghiti in sec si isi zise: "Eu aici nu raman!" Si se indrepta spre iesire.
Dar chiar atunci isi auzi numele. "Pancinello, tu esti?" se auzi un glas patrunzator. Pancinello se opri.
"Cat ma bucur sa te vad, Pancinello! Vino mai aproape, vreau sa te vad mai bine!"
Pancinello se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba stufoasa. "Stii cum ma cheama?"il intreba Pancinello.
"Binenteles ca stiu, doar eu te-am creat!"
Eli se apleca, il ridica de jos si il aseaza langa el, pe banc.
"Hmmm", murmura mesterul ingandurat, in timp ce se uita la bulinele negre ale lui Pancinello. "Se pare ca ai adunat multe etichete..."
"N-am vrut, Eli! Am incercat din rasputeri sa fiu bun!"
"Pancinello, copilul meu, in fata mea nu este voie sa te aperi! Mie nu-mi pasa ce spun altii despre tine!"
"Chiar nu-ti pasa?"
"Nu, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese! Cine sunt ei- sa imparta etichete bune sau rele? Si ei sunt omuleti de lemn ca tine. Nu conteaza ce gandesc ei, Pancinello. Conteaza doar ceea ce gandesc eu. Iar eu cred ca est o persoana tare deosebita!"
Pancinello incepu sa rida:"Eu, deosebit? De ce as fi deosebit? Nu pot sa merg repede, nu pot sa sar, vopseaua mi se duce. De ce as insemna ceva pentru tine?"
Eli se uita la Pancinello, isi puse mana pe umarul lui micut si spuse incet: "Fiindca esi al meu, de aceea insemni foarte mult pentru mine!"
Nimeni...Niciodata... nu-l mai privise astfel pe Pancinello...si, in plus, cel care-l privea astfel era chiar creatorul lui!Nici nu mai avea cuvinte...
"In fiecare zi am sperat ca vei veni la mine,"continua apoi Eli.
"Am venit fiindca m-am intalnit cu cineva care nu avea nici un fel de etichete," ii raspunse Pancinello.
"Stiu, mi-a povestit despre tine."
"De ea de ce nu se prind etichetele?"
"Fiindca a hotarat ca este mai important ce gandesc eu despre ea, decat ce gandesc ceilalti.Etichetele se lipesc de tine doar daca le lasi."
"cum adica?"
"Etichetele se lipesc daca le consideri importante. Dar cu cat te increzi mai mult in dragostea mea, cu atat mai putin iti pasa de etichetele pe care ti le pun ceilalti oameni. Intelegi?"
"Pai, nu prea..."
Eli zimbi. "Vei intelege cu timpul. Acum iti va fi de ajuns sa vii la mine in fiecare zi, iar eu iti voi aduce aminte cat de important esti pentru mine."
Eli il puse jos pe Pancinello.
In timp ce acesta se indreapta spre usa, Eli ii spuse: "Nu uita, esti o persoana deosebita fiindca eu te-am creat! Iar eu nu gresesc niciodata!"
Pancinello nu se opri din mers, dar gandi:"Cred ca Eli chiar vorbeste serios. Poate are dreptate!"

Si chiar in clipa aceea cazu de pe el o bulina...

luni, august 21, 2006

amr 7 zile!

pana la Fagaras 2006!!!
mi-am luat o Tikka XP , niste bete telescopice & o pelerina de plaoaie. Imi mai trebuie izolir, sac de dormit (un Trim am sa imi iau) & [sandale (daca reusesc sa fac rost de Teva m-am scos, daca nu am sa incerc niste lizard)]


Fagaras, venim!!! Sa te porti frumos cu noi!
(promitem sa nu facem mizerie)

duminică, august 20, 2006

Invazie!!!

de prieteni! :)
Saptamana asta a fost plina! A venit Ana si Miha! Tare m-am bucurat de voi!!! Sa mai veniti!
Si sa am mai multa vreme de voi!
Apoi a fost Simona. Bine ai venit in Timisoara!!!
Si Gearmata e frumoasa! Sa iti arat o frumusete a locului...
E cald tare acum, dar nu-i bai. Ma simt bine :)

miercuri, august 16, 2006

vorbele mamei

tamam venit
cu pozele bebelui
e totul normal
se misca
ii bate inima
are nas,maini,picioare,cam 5.8cm de la cap la fund
si probabil 8 sau 9 cm in total

... in stare incipienta



marți, august 08, 2006

nimic concret!

Oare se poate ca sa fii consilier si sa nu aplici sfaturile pe care le dai si stii ca sunt corecte in propria ta viata?
Oare vreau prea mult de la viata? Oare vreau prea putin?
Vreau sa merg pe munte si sa simt natura, si sa ma contopesc cu ea, sa ma primeasca in sanul ei.
Vreau sa nu merg singur. Vreau sa fiu liber? Vreau sa fac poze. Vreau sa nu obosesc pe drum.
Oare am lucruri pe care nu vreau sa le recunosc nici fata de mine?
Oare ce anume ii face pe oamenii care imi sunt prieteni sa imi fie prieteni?
Oare ar trebui sa ...?

post Ignite2006

Intro
Dupa tabara de lideri ... asa m-o lovit o oboseala, uite asa dupa 2 zile de servici. Aveam io o presimtire ca asa se va intampla. Stii tu cum sunt cu explozie intarziata. Simt asa ca trebuie sa fac si parca nu am energia sa o fac.
Sneji vrea sa se mute de la studenti. Mie mi-a trebuit remarcabil de mult ca sa ma integrez acolo si ... conform teoriei ei (care mi se pare indreptatita) ar trebuie sa plec si eu. Dar daca plec ar insemna sa ma duc adulti necasatoriti. Dar eu nu ma simt adult. Nu ma simt adult. Da' nici student nu mai sunt technic vorbind. Oare ce trebuie sa fac?

Capitolul 1
Cred ca ceea ce se intampla acum cu mine are de a face cu faptul ca am fost provocat in tabara. Mi-a fost trezit / intarit simtul responsabilitatii de crestin. De unde pana acum simteam ca am o responsabilitate sa cresc io personal, sa ma dezvolt, sa il cunosc mai bine pe El, sa am vointa sa fac ce vrea El, sa incerc sa traiesc integru & stuf...Si acum ta, ta!!! Nu ajunge asta! Asta mai lipseste! Adica nu stiam ce-mi lipseste! Eu sunt pana la genunchiul broastei (sau sa zic mormolc? oare mormolocii au genunchi?) cu mine personal, cu credinta mea, vointa, puterea, indrazneala, intelepciunea, toate sub umbrela credintei dar poti sa o iei si din punct de vedere laic... ca nici laic privindu-ma, n-as zice ca sunt 100% ok ... da, stiu sunt mult mai bine decat altii - multumesc Lui si familiei si prietenilor si oricaror alti factori care m-au format asa cum sunt.
Si ... cica fa ceva in exterior, fa mai mult decat ai facut pana acum. Fa sa conteze. dedica-te, abandoneaza-te. Esti prost. Adica nu esti. Dar e o chestie, ca vrei sa ramai si cu eul tau, cu calea aleasa de tine dar datoria zice ca lasa pe El sa aleaga pentru tine. Ha! Pai e cam dificil ... Nu cred ca e doar problema mea.

Capitolul 2
Partenera de viata. Cica ar fi timpul. Asa, parca simt si eu. Dar oare simt matur? Ce vreau de fapt? Astea ... bine este sa le scriu pe "hartie"? Sau sa le tin in mine? Mi-a placut mult, mult de tot ce am vazut in familia lui Miti. Asa ceva vreau parca si eu. In tabara au fost discutiile alea despre relatii.
Se sublinia acolo idea de maturitate spirituala, atat din partea sotului cat si a sotiei. Cica io = preot in casa! Mama mia! Pai asta e treaba serioasa! Nu te poti juca cu preotia :). No, intrebarea naturala apare imediat: sunt eu destul de copt la cap si matur in credinta pentru asa ceva? Sau Sergiu isi doreste "doar" o pers. cu care sa adoarma seara si langa care sa se trezeasca dimineata si cu care sa povesteasca si sa faca lucrui impreuna fara sa isi asume responsabilitatea fata de pers. respectiva 100%? Acum io ma stiu pe mine ... si daca e sa ma iau dupa mine ... io niciodata nu o sa fiu destul de copt (e ceva similar cu destul de "bun" pentru botez) => cumva eu trebuie sa actionez in ciuda convingerilor mele interioare, sa fac un pas inainte in necunoscut chiar daca nu sunt 100% pregatit. Dooohhh?!!?? Pana la urma cine este pregatit?
No sa zicem ca fac pasul. Stai sa vezi care! :D Pasul de actiona in directia de a imi face cunoscute intentiile si de a gasi & alege pers "potrivita"! Surpriza!!! Apare alta intrabare!!! Din intrebare in intrebare! Io nu mai suport (deja ma simt mai bine scriind asta) Nu e asa de grav cum poate reiese din randurile astea dar aceste ganduri exista si ma rascolesc asta pot sa zic cu toata convingerea. Ideea e cat de mult le las sa isi faca de cap... Aleg de destule ori sa fug de ele, sa le alung si sa imi mobilizez fortele in alte directii "mai actuale si mai concrete". Aaa, stai ca nu am ridicat intrebare la fileu! Atentie ...vine: Cum pot io sa stiu ca am ales bine? Of. Da, stiu, am citit pe tema asta, am discutat, am ascultat prelegeri. Da cand tra sa pui in practica pe pielea ta (cu toata varza si complexitatea gandurilor si sentimentelor cu care ne-a binecuvantat El) "nu stiu de ce" ... dar lucrurile tind sa nu fie usoare.

Sfarsit
Daca este sa iau ce s-a zis in tabara ... ca trebuie/putem sa actionam cumva fara sa acordul/binecuvantarea Lui pentru ca binecuvantarea lui o avem default in simplul fapt ca El este in noi si prin faptul ca nu ne-a oprit de la a face acea alegere, este cumva semnul ca totul e ok si in acord cu planul Lui prin simplul fapt ca nu ne-a inchis usa in nas. No, ca pare simplu :).

Sergiu,
un om gandit

miercuri, august 02, 2006

Heaven, Hell, Hope

Heaven

Has this world been so kind to you that you should leave with regret? There are better things ahead than any we leave behind. C.S. Lewis

To get to heaven, turn right and keep straight. necunoscut

Can you tell a plain man the road to heaven? Certainly, turn at once to the right, then go straight forward. Wilberforce, B.

I will cause you to walk in the straight way...I will open to you the gates of righteousness..For whoever find Me, finds life - Psalm 118:19; Proverbs. 8: 35-6
Hell
Lasati toate sperantele, voi, cei care intrati! Dante, "Divina Comedie"

The safest road to hell is the gradual one -- the gentle slope, soft underfoot, without sudden turnings, without milestones, without signposts. Lewis, C. S.

I believe that I am in hell, therefore I am there. Rimbaud, Arthur
Hope
Where there is no vision, there is no hope. Carver, George Washington

In all things it is better to hope than to despair. Goethe, Johann Wolfgang Von

Hope is the struggle of the soul, breaking loose from what is perishable, and attesting her eternity. Melville, Herman

The safest hope is in heaven. Motto

Hope, the patent medicine for disease, disaster, sin. Rice, Wallace
Misc
Don't wish it were easier, wish you were better. Rohn, Jim

luni, iulie 31, 2006

vineri, iulie 21, 2006

Retezat via Savarsin venim!!!

yap, intr-un final vine si 1/2 de concediu.
Plec cu Miti & the family & Ema la Savarsin apoi in Retezat la Cheile Butii (Tabara de lideri organizata de OSCER) .
Aseara, seara de film la mine, a rulat Miracle.
Participanti: Mirela, Claudi, Iosif, Sneji.

marți, iulie 18, 2006

Lucanus cervus

sau mai simplu, radaşca. Ultima mea achiziţia de la Şag de duminică dupămasă. Super frumos la Şag, am să mai merg!
Cervus va locui o vreme cu mine la birou pe piedestalul de plută pe care statea până nu de mult the pink sheep.
Vineri e destul de probabil să o şterg din TM şi să-mi încep concediu cu o vizită la părinţii lui Miti, iar apoi să o luam spre Retezat!!!
Bibila are referinţe!!!
Bine ai venit Cervus!

luni, iulie 17, 2006

Glad You Asked

http://www.innovista.org/training/gladyouasked.html

Dacă totul o să fie ok, după tabăra de lideri am să ţin şi eu împreună cu Cristi un curs GYA!
Sunt f. încântat de el, sper să mă ţină entuziasmul şi să existe persoane interesate şi să iasă o treabă frumoasă şi cu folos!

O săptămână minunată!

miercuri, iulie 12, 2006

Drum bun, Kati!

Vineri spre sâmbătă, Kati s-a hotărât să o steargă de pe tolstoi 13. A fost alegerea ei. Îmi este dor de ea dar ce pot face?

o miercuri seara

A trecut mai bine de o saptămână de la prima mea cină.
Mi se pare că are o semnificaţie ... de mă face să mă gândesc să nu o iau. Dacă te simţi curat poţi să te împărtăşeşti cu El... Dar cine este curat? Ce m-a făcut să mănânc a fost idea ca astfel L-am invitat din nou să vină şi să locuiască în mine.
Peste o saptămână şi jumătate mă duc în tabăra de lideri la cheile Buţii. Sper să vin de ocolo cu amintiri frumoase.
Aseară am aflat că în martie o să fiu unchi, unchiul Sergiu. Să ai grijă de toţi 3 Doamne :).
Scriu pe laptopul lui Cristi care se poate reseta oricând. Ascult muzică în căşti. Muzică de vioară.
La servici avem o colegă care ştie să cânte la vioară, nu este minunat?
Azi am pus pe CVS Ajax version a Mozart - TextLink Tool. Să fie într-un ceas bun!
În wk am terminat de portat referinţele din html in BD pentru Bible 2.o
Sunt puţin obosit.
Sunt liniştit.

luni, iunie 26, 2006

Bye, bye sheep!

Azi 26.06.2006 am baut pentru ultima data din tine.
Te-am condus pe ultimul tau drum;
Am facut ultimile poze cu tine.
M-ai slujit cu dedicare in fiecare dimineata ...
Daca nu te-am spalat atat de des, imi cer iertare.
Daca nu te-am cinstit asa cum se cuvine, din nou imi cer iertare.

Am savurat datorita tie si:

  • apa Carpatica
  • Bucovina
  • ceai verde
  • ceai de tei
  • Cola
  • Fanta
  • Sprite Prigat
  • si cate si mai cate ...
Sa te simiti bine pe taramul canilor care nu se vor mai sparge niciodata!!! am sa iti simt dorul!
Am sa beau din urmasa ta o inghititura in cinstea ta!

cu drag, Sergiu,
bautorul din tine!

P.S. ce sa le zic suratelor tale de la Billa?

duminică, iunie 25, 2006

Soluţii disperate ...


Tom's Hardware e copil cuminte pe langă improvizaţiile mele!

Problemă: calculatorul tinde să se blocheze când îţi e lumea mai dragă datorită temperaturilor ridicate de la ora asta din an (când hotărăsc şi eu în sfârşit să mă uit la un film şi tocmai e o scenă interesantă la care ajung să asist doar cu urechile pentru că imaginea rămâne îngheţată).

Soluţie: Pe termen scurt am răcit cu aprox 1l de lapte pe care îl aveam în frigider pe care l-am turnat într-o cratiţă şi pe care am pus-o pe carcasă în zona fierbinte.
Soluţie pe termen lung ... adăugarea unui ventilator suplimentar:

  • sursă de 486 (tnx, Mirela!)
  • motor stergătoare de parbriz de la Ford Escort an de fabricaţie 1985, alimentat la 5V (nominal ar fi trebuit la 12 dar atunci îmi era frică sa nu îşi ia zborul)
  • elice de plastic de 34cm diametru realizată din şipcă terminator blat de bucătărie între blat şi prerete
Efect: acum pot să ascult muzică şi să lucrez în Photoshop fără să restartez la 15 minute. :D

... acum mă înţelegi de ce nu îmi place să arunc "lucruri inutile" şi nu am spaţiu pe balcon şi tânjesc după un atelier? :P

miercuri, iunie 21, 2006

TIMISOARA, the way you've never seen it...

The "Union Square" with the Catholic Dome, an architectural site that has several centuries behind, starting with the baroque. The square is dry, it has only a little quell with mineral water. The theme of this picture is related to the continuous damage of the ozone shield. The parallel is made with Venice, almost certain, on the base that in the emblem of Timisoara is included the Venetian Lion.
http://www.leo.saratoga.ro/fantasy/2000_3.html

Super!!!

Recital de orga

Aseara am fost la recitalul de orga al Adelei.
A fost in biserica din Piata Traian, joi o sa fie in domul din Piata Unirii
Super, super!

O prea frumoasa zi sa ai o tu cititorule! :)

Cu drag,
scriitorul

marți, iunie 20, 2006

Ploaie adevarata de vara!


20 sec la Alcatel
20 sec in Maria
si ... de mai bine de 10 min la Fabrica de bere!!!
& bonus grindina

viata e frumoasa! :P

am un [re]nume ...

gata, un alt vis străvechi de al meu s-a împlinit: acum am şi eu nume pe internet:
http://oprean.homeip.net/

O seara frumoasă! (cam călduroasă ce-i drept, dar vor veni şi timpuri mai grele aşa că nu ne plângem)
Sunt tare încântat de ce se poate creea la ora actuală ca aplicaţii web! Este o lume fascinanta, păcat că trebuie să mai şi dorm & mănânc şi mers la servici & şcoală ... Dar, revin vor veni vremuri mai dificile, aşa că nu am de gând să mă plâng!
Dacă eşti interesat (nu mă pot abţine să nu o arăt) aici am găzduit varianta web 2.0 (work in progress) a bibliei Cornilescu.

gata am plecat să încerc să dorm!!!
Noapte bună şi mulţumesc pentru urările de noapte bună pe care sunt sigur că le-aş fi primit de la tine dacă ne-am fi întâlnit.

P.S. dacă linkurile de mai sus nu merg ... indubitabil ai nimerit într-o perioadă nefastă în care aveam calculatorul oprit.

luni, iunie 12, 2006

Cu acte in regula!!!

Bifat! Vorba lui Nicu: “m-am sfiintit”.
A fost un eveniment frumos, pe care înca îl mai analizez. Te rog frumos, acum nu mai sunt simplu Sergiu ci ... fratele Sergiu! Îi multumesc Lui ca m-a sustinut pe drum si vreau sa-i cer ajutorul si în continuare. Si oamenii pe care i-a format El sunt deosebiti: au organizat o petrecere în cinstea noilor veniti, adica a noastra, s-au rugat pentru noi, ne-au primit între ei asa de bine. Indubitabil, super!

Cum ma simt? Pai, vorba lui Anca: “bucuros ca atunci când am intrat la facultate & astept sa înceapa scoala”. Nu a fost ceva revelator (nici nu ma asteptam) dar a fost frumos si ma simt împlinit. Ma bucur ca toti pritenii mei m-au sustinut în alegerea ce am facut-o. Nu e frumos, TOTI pritenii, adica indiferent de confesiunea / [ne]credintele lor religioase? Sa ma umflu oare în pene si sa zic ca “întodeauna am stiut sa îmi aleg prietenii!”, sau sa-i multumesc Domnului pentru ei? Am sa aleg varinta b) si o bucatica involuntara de a).

Mama si tata si Raluca s-au comportat minunat: cred ca sunt binecuvântat, indubitabil sunt de fapt pentru ca:
am o familie geniala care todeauna a stiut sa fie alaturi de oricare membru atunci când a avut nevoie, la necaz si bucurie;
prieteni care m-au sprijinit si am putut schimba o vorba cu ei. Unii mi-au dat chiar si material de studiu, altii probleme practice, altii zâmbete.
O comunitate careia îi împartasesc valorile si care m-a primit în sânul ei. (chiar înainte de a fi “de-al lor”). M-a facut sa ma simt folositor, ceea ce e teribil de important.
Un Dumnezeu Viu si Personal pe care continui sa-l descopar zi de zi. Si sa de-a ... tot El, sa ramâna tot asa toata viata mea si chiar mai mult: sa merg pe o curba spirituala ascendenta (este prea mult sa cer sa fie continua si crescatoare dar spre asa ceva trebuie sa tinda oricine)

Cu ceva vreme în urma mi-am facut profilul RightPath4. Ghici ce sunt! Sunt Suporter: „înfloresc natural atunci când li se da ocazia sa ajute, sa încurajeze, sa colaboreze cu ceilalti. Ei sunt buni prieteni si angajati si sunt împliniti în timp ce contribuie la succesul altora.”
Este adevarat: îmi place sa ma relationez cu toate ca nu sunt f. bun la asta.

Voau, la urmatoarea cina o sa particip si eu la ritual de “sfiintire lunara”.

Din ce a zis Ernest: avem un Dumnezeu relational, noi suntem facuti dupa chipul lui, deci este f. normal ca sa tindem spre relationare si sa avem deschidere spre ceilalti. Adica am fost facuti sa fim extrovertiti!

duminică, iunie 11, 2006

Azi e ziua cea mare!!!

Marea scufundare! :D
Sper ca acesta să fie doar înnceputul unei frumoase prietenii. Să continui să mă maturizez. Îmi e somn. Vreau să fac un site cu o biblie în româneşte web 2.0. Să de-a Domnu’ să o termin şi să fie un proiect folositor. Mă bucur că până acum El m-a înconjurat doar cu oameni & priteni deosebiţi care mă susţin.

Mai multe mâine. Azi toată ziua am stat cu PePe. Îmi e drag de el. Domnul să-l aibe în pază.

luni, iunie 05, 2006

No că am făcut ceva pauză ...

Ieri a fost ultima duminică (dacă Domnul e de acord) cu cină în care nu am putut să iau şi eu cina.

marți, mai 23, 2006

Marturia mea

Duminica mi-am sustinut marturia in fata bisericii.
A fost bine. Am zis aprox 70 - 80% din ce mi-am propus sa zic.
Au fost prezenti mama si tata & o parte din prietenii mei.
In "posts"-urile anterioare am salvat "slide"-urile folosite.

M - Calatoria mea

M - M-am nascut

M - Înger, îngerasul meu

M - Liceu 1

M - Clasele 1 - 8

M - Liceu 2

M - Liceu 3

M - Facultate

M - Andreea

M - Cristi

M - Piatra Craiului 1

M - Piatra Craiului 2

M - OSCET

M - Dumnezeu personal

M - Doamne, vreau sa Te iubesc, dar cum?

M - Bibliografie

M - Multumesc

vineri, mai 12, 2006

Azi a vorbit Ema despre decizii

M-am rugat în cadrul adunării de joi seara de la OSCET. Mi-am bătut recordul la numărul de persoane în faţa cărora am îndrăznit să mă rog.

Ieri am întâlnit primul ateu declarat din viaţa mea. Technic, am întâlnit-o, pentru că este vorba de o colegă de service în urmă cu mai multe luni dar nu am stiut că nu crede în Dumnezeu. (de fapt eram convins de contrariul). Sunt f.f. curios de concepţiile ei şi mă bucur că este deschisă la discuţii.
Peste 2 saptămâni o sa fie în cadrul cursului de engleză susţinut de profesoara noastră atee o dezbatere pe tema “Eu sunt creştin”.

În lumina ultimilor 2 aliniate, mă întreb … oare de aceea am ajuns şi am rămas în firmă? Ca să am o poziţie în cadrul viitoarei confruntări? Sper să aduc cinste Lui prin propria-mi persoană.

Îmi plac mult de tot feţele luminoase pe care le întâlnesc la VOX / OSCET, Zic asta în urma impresiei proaste pe care mi-au lăsat-o ieri, colegii de clădire, angajaţi la o alta firmă care erau teribil de ofticaţi pe şeful lor şi azi angajaţii de la o casierie UPC care la ora 9 dimineaţa, erau deja nervoşi.

Nu duminica asta, ci următoarea, în 14, sper să îmi zic mărturia în faţa bisericii. Sper să iasă bine.

Terminat “Arta conducerii”. Cu Biblia sunt în Judecători.

Cred că mi-am găsit locul în biserică: departamentul media. La OSCET, sper să ajut la realizarea site-ului oscet.ro.

Azi a vorbit Ema despre decizii la OSCET. Woau! Mi-a plăcut!

marți, mai 09, 2006

INTERNET!!!

Sergiu are net acasa!!!
Dupa o asteptare de aprox 10 ani ... sergiu are net acasa, nelimitat!!!
O noua era in comunicare se deschide! :P
Sa fie una care sa nu eclipseze alte domenii numai!

Ne vedem de acasa de acum inainte!

joi, mai 04, 2006

Decizii

Cum luam deciziile?
De la culoarea pantofului pana la facultate si partener de viata, ne lovim de decizii la fiecare pas al vietii. Unii pot lua decizii mai rapid altii mai incet.Unii vor sa analizeze problema mai profund, altii sunt mai superficiali.
Metode:

  • Ratiune
  • Sansa
  • cu Domnul
In "You've got mail" era o secventa simpatica in care se zicea ca pentru doar cativa centi poti nu doar sa bei o cafea ci mult mai mult, sa iti practici liberul albitru: "ness, simpla, expresso, cu zahar, fara zahar, cu lapte, fara lapte"

Deciziile sunt povara ce ne-a lasat-o Domnul in dragostea lui daruindu-ne liberul albitru.
Evident, este mai usor sa luam decizii care implica mai putine riscuri.
Uneori nu merita sa ne batem capul / sa investim mult timp in luarea unor decizii care tin "doar de gust". Aici, cu siguranta fetele s-ar putea sa obiecteze: "Cum poti sa zici asa ceva? Este nu este tot una sa iau fusta rosie sau cea neagra! Este important sa aleg bine!"
Ca metodologie de lucru, cand folosesti ratiunea: poti sa faci tabele cu avantaje vs dezavantaje pentru fiecare optiune; ajuta sa le vezi pe toate in fata ta decat sa incerci sa jonglezi cu ele in minte.

Din experienta mea de pana acum am invata ca:
  • in viata poti inainta mai rapid daca iei deciziile in loc sa le amani / sa astepti conditiile perfect.
  • noaptea este un timp propice ca impresiile si evenimentele de peste zi sa se aseze. As zice ca este mai bine sa te decizi dimineata, esti mai lucid si mai impartial.
  • a nu se lua decizii (importante) flamand, obosit, aflat sub imperiul unui sentiment puternic: suparare, fericire, deznadejdie, exuberanta
  • de cele mai multe ori, timpul este un sfetnic bun: "optiunile nepotrivite" se descalifica in timp automat, deci cand nu stii ce sa faci ... astepti. Sunt putine momente in viata cand trebuie sa fii prompt in luarea unei decizii importante. Daca este importanta, atunci exista si timp sa te gandesti la ea. Evident, exista si exceptii.
Buna intrebare: "Dar cu exceptiile ce faci? Cand trebuie sa te decizi rapid si nu ai timp sa analizezi prea mult."

Hm ... pai aici as spune ca ramn celelalte metode: intuitia & calauzirea Domnului. In cazul intuitiei, s-ar zice ca sexul frumos este favorizat. Eu nu am auzit pana acum de "intuitie masculina" insa de cea feminina am auzit destul de des. Oare cum functioneaza ea? Cred ca are de a face cu sentimentele si cu ratiuni interioare controlate de subconstient. Oricum, daca stii ca nu prea ti-a iesit bine in trecut bazandu-te pe intuitie, ar putea fii intelept sa nu te bazezi pe ea.

Cred ca ce-a mai sigura si incununata de succes metoda ar fii o decizie calauzita de Domnul. Si ... te-ai si spalat pe mana, ca doar nu a fost decizia ta, ci a Domnului. Doar ca ... lucrurile nu sunt asa de simple: de acord, Il intrebam pe El ce sa facem. El ne raspunde. Intrebare: "Auzim noi raspunsul Lui? Interpretam noi corect ceea ce ne-a spus El?" Parerea mea este ca asta se rezolva ... printr-o relatie sanatoasa, apropiata cu El. Si evident, asta tine de noi, de vointa noastra, de alegerea noastra de a avea o astfel de relatie cu El. Si uite asa se pare ca nu prea ne putem spala pe maini cand trebuie sa luam o decizie. Ata ete.

Se zice ca Domnul te poate calauzi prin vise, prin Biblia se deschide la psalmul x. Nu zic ca nu e posibil, zic doar ca e o practica periculoasa.

marți, aprilie 25, 2006

Aventurile lui Rica de Pasti


Indubitabil, personajul principal al pastilor din 2006 este ... Rica! :)
(puii de iepurasi, achizitia lui Nicusor pentru Nicu cel mare).
Mare, mare figura a fost:
- a primit casuta noua,
- a fost primit la masa
- s-a infruptat cu trifoi & morcovi
- a pozat plin de rafinament in toate pozitiile in care a fost convins sa o faca
- si ... si asumat cateva libertati cu care unii dintre noi nu am fi fost de acord, dar care ... sunt naturale si greu controlabile la o anumita varsta :D

Mai multe imagini, aici. Abia astept sa il mai vad!

vineri, aprilie 21, 2006

Un paste fericit!

Azi sergiu merge acasa!!!
Si ... o urare pentru cititorii mei!

I Could Never Promise You

by Don Francisco

I could never promise you
on just my strength alone
that all my life I'd care for you
and love you as my own
I've never known the future
I only see today
and words that last a lifetime
would be more than I could say
but the love inside my heart today is
more than mine alone
it never changes it never fails
and never seeks its own
and by the God who gives it and who
lives in me and you
I know the words I speak today are
words I'm going to do
and so I stand before
you now for all to hear and see
and promise you in
Jesus' name the love He's given me
and through the years on
earth and as eternity goes by
the life and love He's
given us are never going to die
given us are never going to die
the life and love He's given us
are never going to die

joi, aprilie 20, 2006

Un Paste ...

Un Paste in care sa fim mai aproape de El si de ce a facut El,
Un Paste in care sa simtim & experimentam mai multe cu El,
Un Paste asemanator celor traite de poporul evreu, dupa de El i-a scos din Egipt,
Un Paste alaturi de Isus
Un Paste ... asa cum l-ar dori Domnul sa-l petrecem, asa va doresc!

marți, aprilie 18, 2006

Imi moare Wilson!!!!

... dovleacu' de pe birou!!!

Il am din octombrie / nov
anul trecut!
Si acum cred ca cei de la curatenie mi l-au scapat pe jos pentru ca are o contuzie in partea superioara si s-a zbarcit in zona respectiva.

(faptul ca a stat pe el de vreo 2 saptamani un porumbel de hartie nu cred ca ii fi daunat chiar atat de grav spiritului sau liber de dovleac ...)

luni, aprilie 17, 2006

Lumina ...

Pana acum un an, sau sub 1 an, de cand tot descopar lucruri cu El si despre El,
eu eram o persoana vesela si optimista si mi se parea ca totul e ok.
Ca ... nu se poate mai bine sau ... nu se cuvine sa vrei sa crezi ca se poate mai bine si ghici :D
SE POATE!
Sunt si mai vesel si mai optimis si lucrurile sunt si mai ok :P
Ma tot minunez:
ma trezesc dimineata si ma bucur de rasarit; si inainte ma bucuram de lumina lui, a soarelui,
dar acum o vad pe a Lui prin a soarelui
(sergiu filozof)

joi, aprilie 13, 2006

CrossOver 1 ... over

Aseara, la The Note a fost ultima parte din proiectul Crossover, etapa 1.
Cam putini oameni, as spune.
Azi "Pasiunea", vorbeste Cristi!
Go, Go, Go!
Apropo de pasiune ... Sergiu chinuit de talent, azi dimineata ....


la buna revere!

P.S. vreau in Piatra Craiului!

(1 min mai tarziu ...)
Tocmai am aflat: nu ma mai duc in PC de 1 mai. super nashpa! :( :( :(

Pasiunea inteleapta

Ce e pasiunea pentru tine? Poate sa fie continua? Ce te pasioneaza?

Def.
Pasiunea, este ceva legat de sentimente. Este ceva ce functioneaza cu sentimente, este un motor alimentat de sentimente [ si ideal directionat de ratiune ].
Este motorul si solutia pentru a avea entuziasm si energie sa incepi o noua zi zambind inca de sub plapuma si inainte de a-ti bea cafeaua.
Este motorul vietii. Si fiind ceva asa de important, indubitabil, nu este recomandat sa fie lasat in voia (deriva si efemeritatea) sentimentelor.
Pasiunea este vointa de continua, de a termina ceea ce ai inceput in ciuda greutatilor, neincrederii celorlalti (sau chiar a ta).
Acum, daca introducem ratiunea in ecuatia pasiunii, se mai cheama ea pasiunea? Indubitabil, DA! Este adevarata pasiune, facuta sa dureze. Este pasiunea inteleapta, cea educata, sau mai bine zis, educabila.

Pasiunea se invata?
DA! Insa doar cea inteleapta; ea se invata si se savureaza pe termen lung. De acord, s-ar putea sa nu ajunga la intensitatea celeilalte mai putin intelepte si controlate insa cu siguranta dureaza mai mult. Cea !Inteleapta, se doar traieste si ... te rogi sa nu strice nimic.

Cum o faci sa dureze?
Investiind regulat in ea, in ciunda lipsei de entuziasm de la un moment dat. S-ar putea sa nu ai chef azi sa fii pasiunat de ceea ce faci, dar fa cum poti tu mai bine, sa fii entuziast, forteaza-te, chiar mimeaza si ... pana la urma entuziasmul si pasiunea ta contrafacuta se transforma pe nesimtite in pasiune inteleapta.

Este normal sa-ti schimbi pasiunile?
Da si nu! Omul, prin definitie se plictiseste => trebuie sa isi schimbe pasiunile.
Un alt motiv este evolutia lui: la un moment dat, ajunge la concluzia ca, a construi din carton nu este suficient de pasionant si vrea sa treaca la ... sarma, lemn, os, piatra.
Hm ... alta data, esti obligat sa iti schimbi pasiunile. Daca nu mai ai o mana, cu siguranta o sa ai probleme la legarea sireturilor => pasiunea ta anterioara de a face noduri va avea de suferit.
Si totusi ... fidelitatea este o virtute => staruinta este unul aspectele unei pasiuni ce o definesc ca pasiune.
Doua aspecte sunt apreciate la o pasiune:

* intensitatea, cu cat e mai mare e mai bine.
* durata, mai lunga mai buna.

Eu, cand am pasiune sa fac ceva, ma gandesc sa trag tare de tot, sa o las sa se dezlantuie, tocmai pentru ca stiu ca nu dureaza <- asta pe de o parte. Pe de alta parte, ma gandesc sa stau si sa cuget, deci din contra, sa las lucrurile sa se linsteasca, si apoi cu energiia si pasiunea ramasa sa pornesc la drum. (se presupune ca acum-atunci sunt mai intelept). Dar e asa de frumos si simplu sa ... iti lasi pasiunea sa se dezlantuie.

Uneori este bine si constructiv si frumos sa faci asta! (sa o lasi libera) Dar ... fi intelept!

Ce ma pasioneaza?
Uite ca, mi se intampla uneori, ca dimineata, sa am o mare pasiune sa scriu, sa ma exprim. Atunci primul om potrivit peste care dau (si daca nu este om atunci o sa am un jurnal fericit si actualizat) este fericitul / nefericitul ce va sfarsi in a-mi suporta gandurile.
Sa creez! Indubitabil! Pana acum nimic nu mi-a adus mai multe satisfactii pe termen lung decat creatia. Pentru asta am un citat care mie imi place mult si ma motiveaza:

... Whatever you do,
be creative,
do it a new way.
Continue to explore the unknown.
Be an innovator, invent,
discover, create something
because God is the Creator
and each time that you are creative,
you come closer to Him.
Each time that you are creative,
God creates within you...

... sa las ceva in urma, de preferat ... frumos si de folos.

Pasiune mai noua si tare sper sa fie din aia inteleapta: sa-i caut, gasesc si fac voia Lui. Sa-mi alimentez & motivez pasiunile mele naturale (cele cu care m-am nascut) prin aceasta ultima. Daca ne iese, in mod intelept ... cred ca e cea mai fericita solutie si situatie.

Inca o idee: putem vorbi de pasiuni naturale si pasiuni artificiale?
Artificiale, creeate pe baza vointei, sustinute prin vointa, se mai cheama pasiune sau ... e doar constiinciozitate?

Problema: care este relatia dintre pasiune si satisfactie?
Esti capabil sa-ti mentii pasiunea in ciuda lipsei [posibil temporare] satisfactiilor? Cat timp pui tu pasiune in ceva, pana in momentul in care ajungi la concluzi ca ... "asta nu ma pasioneaza, vreau sa incearc altceva!"

Poate fi doar constructiva?
NU! Poate fii chiar f. distructiva. Ca orice energie dezlantuita de sentimente, daca nu e controlata poate fii directionata pe o cale gresita, poate secatui forte si energii personale, poate distruge edificii, activitati.

Model de pasiune inteleapta
A lui Dumnezeu in a ne aduna pe cat mai multi acolo sus langa El. Sa invatam de la El! Cum? Pai studiind cum s-a comportat El in istorie (citeste Biblia!!!) si in viata ta! Fii cu ochii deschisi, sa bagi de seama, cum lucrurile se asaza cu "pasiune inteleapta" in jurul tau in modul cel mai potrivit cu putinta.
Evident, noi poate am prefera asta sa nu insemne umeri dislocati la catecheza, vreme ploioasa si examene suprapuse peste excursii planificate din timp.

miercuri, aprilie 12, 2006

Ciao-doina

de sergiu & mirela

Pe-un picior de php, pe-o gura de sybase
Iata vin in cod
Se cobora'n browser
Trei PEAR:: Error
Cu trei "404 host not found"
Unu-i Google
Altu-i Yahoo
Si altu-i Ciao

Iar cel google si cu cel yahoo
Se tot XML-lira si se JS-ira
Pe la UT, 9, max bandwidth,
Ca sa mi-l flood-uie
Pe micutul Ciao

Ca ii mai in fata, s'are linkuri multe,
Si useri invatati si ...
Hackeri versati

va urma ...

vineri, aprilie 07, 2006

Debut teatral

Debutul meu teatral
a avut loc ieri, in sceneta "Zmeul si prastia"!

Protagonisti:
Tata zmeu - subsemnatul
Fiul(Zmancu) - Piry
Mama zmeu (zmeoaica) - Sneji
Fiica - Sonia

Vodakret <- banner-ul publicitar, esec (prea mic scris)

joi, aprilie 06, 2006

Ce se intampla aici?

Ce?
Aici o sa locuiasca partea mea spirituala: VOX, OSCET si alte experiente cu El.

De ce?
Poate ajuta pe cineva care il cauta pe El. (sau poate, cel putin ma va ajuta pe mine).

NOTĂ [03.10.2008]: acest articol a fost portat în data de azi, 3 oct. 2008 de pe blogul meu spiritual ce este în plin proces de desfiiţare. de ce? Pentru că nu am chef să întreţin 2 bloguri & nu are sens să separ "spiritualul" de "profan".

Cati ani ai?



De ce sunt capabil sa stau ore in sir cu Kati invartindu-se in jurul meu si escaladandu-ma pana la ore mici in noapte ca sa fac un colaj din reclame de la practiker, profi, sony & flamingo si nu sunt capabil sa-mi termin proiectul de la retele neuronale?
Retorica: puternici sunt cei ce-si controleaza varsta!
Contra: fericiti cei ce uita sa si-o incrementeze!

luni, aprilie 03, 2006

Diploma de ardelean!


no, ashe!
tnx, oitaroz!
Indubitabil, esti ai mai tare oita roz pe care o cunosc io!!!

Am crescut!!!


ce-mi dai azi de mancare?
de ce nu iti mai iei pijamaua mov?

miercuri, martie 29, 2006

my light



"Christian prismatic light"
(one of my after work projects)

Solar eclipse !!!



"the end is near"
e bine sa ai o discheta si un digital ...

marți, martie 28, 2006

Adam, Where Are You?

by Don Francisco

Unashamed and naked in a garden that has never seen the rain,
Rulers of a kingdom, full of joy -- never marred by any pain,
The morning all around them seems to celebrate the life they've just begun;
And in the majesty of innocence the king and queen come walking in the sun

But the master of deception now begins with his dissection of the Word
And with all of his craft and subtly the serpent twists the simple truths they've heard,
While hanging in the balance is a world that has been placed at their command
And all their unborn children die as both of them bow down to Satan's hand.

And just before the evening in the cool of the day, They hear the voice of God as He is walking
And they can't abide His presence, so they try to hide away;
But still they hear the sound as He is calling:

"Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?"

In the stifling heat of summer now the gardener and his wife are in the field
And it seems that thorns and thistles are the only crop his struggles ever yield
He eats his meals in sorrow 'til he sinks in to the dust whence he came
But all down through the ages he can hear his Maker calling out his name.

"Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?"

And though the curse has long be broken
Adams' sons are still the prisoners of their fears
Rushing helter skelter to destruction with their fingers in their ears
While the Fathers voice is calling with an urgency I've never heard before
"Won't you come in from the darkness now before it's time to finally close the door!"

"Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, I love you!"
Copyright Don Francisco
This song appears on the albums: Forgiven He's Alive

luni, martie 27, 2006

ghost in a shell?


nope, doar ghipsul meu! :D
... sergiu chinuit de talent aseara!

duminică, martie 26, 2006

Actiunea „Crossover” din complex demarată!

Prea mulţi decibeli pentru gustul meu. Noroc că versurile au fost proiectate pe ecran pentru că altfel mi-ar fi fost f. greu să înţeleg ce cântă. Mesajul a fost criptic, menit să îi determine pe oameni să-şi pună întrebări. Mulţi cunoscuţi & prieteni, o familie dom’le. Am împărţit fluturaşi în faţă la 3F = o experienţă interesantă.

Adam, Where Are You
by Don Francisco

Unashamed and naked in a garden that has never seen the rain,
Rulers of a kingdom, full of joy -- never marred by any pain,
The morning all around them seems to celebrate the life they've just begun;
And in the majesty of innocence the king and queen come walking in the sun

But the master of deception now begins with his dissection of the Word
And with all of his craft and subtly the serpent twists the simple truths they've heard,
While hanging in the balance is a world that has been placed at their command
And all their unborn children die as both of them bow down to Satan's hand.

And just before the evening in the cool of the day, They hear the voice of God as He is walking
And they can't abide His presence, so they try to hide away;
But still they hear the sound as He is calling:

"Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?"

In the stifling heat of summer now the gardener and his wife are in the field
And it seems that thorns and thistles are the only crop his struggles ever yield
He eats his meals in sorrow 'til he sinks in to the dust whence he came
But all down through the ages he can hear his Maker calling out his name.

"Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?"

And though the curse has long be broken
Adams' sons are still the prisoners of their fears
Rushing helter skelter to destruction with their fingers in their ears
While the Fathers voice is calling with an urgency I've never heard before
"Won't you come in from the darkness now before it's time to finally close the door!"

"Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, where are you?
Adam, Adam, I love you!"

Copyright Don Francisco
This song appears on the albums: Forgiven He's Alive


Îmi place sala Europa din centrul regional de afaceri.
Azi mi-am spus mărturia în cadrul bisercii în case. Simt că grupul începe să se închege ... sau poate doar mi se pare.

Citesc şi “Disciplinele spirituale” de Richar J. Foster.

sâmbătă, martie 25, 2006

Lanţul de oameni

Lanţul de oameni ce m-au călăuzit: bunica Ana, mama, Roxi, Seba (Genie), Adit T., Asistenta, Florin Dragu, Cristi, Gelu.
Azi este concertul formaţiei, “!For Sale” organizat de Vox & OSCET. Iar am să fiu paznic. Să iasă după voia Lui.

vineri, martie 24, 2006

full speed ahead!

Acum din nou:

  • pot clapaci de 2 ori mai repede,
  • lega sireturile de 3 ori mai repede,
  • spala pe dinti miscand peria si nu gura,
  • duc lingura / furculita la gura si nu invers
  • ma spal pe cap cu ambele maini
  • sa termin albumul foto
  • sa ma apuc de lampa - cort
  • sa merg cu bicicleta
  • sa port tricouri normale nu gaurite in mijloc
  • sa ...
... dar cu prudenta si moderatie! :D

Ne mai auzim!!!
I'm free!!! Sa va bucurati ca aveti 2 maini!
De 2 picioare, sireturi, linguri & dexteritate!

joi, martie 23, 2006

DE CE-uri

Q: De ce m-am apucat sa ma fac public?
A: Pentru ca am prieteni!

Q: De ce adaug in trecut?
A: Vezi Observatie vis-a-vis de cronologie...

Observatie vis-a-vis de cronologie...

Toate articolele de dupa banner-ul au fost adaugate ulterior datei la care ele apar.
Am ales aceasta solutie pentru a le avea ordonate cronologic. Chiar daca le-am publicat abia acum ele au fost scrise atunci.

Multumesc pentru intelegere!

miercuri, martie 22, 2006

Today is The First Day of The Rest of My Life

Buna dimineata!

Today is the first day of the rest of my life
Adica ma apuc sa ma comunic si eu pe net.
tnx, krayzee!
toata lumea,
O zi superba!!!

marți, martie 21, 2006

duminică, martie 19, 2006

Îmi caut locul în biserică

Oare ce trebuie să fac? Oare nu mă voi îndoi de mine, oare nu voi obosi, nu voi da înapoi? Şi simt că eu nu-L văd pe El suficient de mare. Vreau să Te iubesc, pentru că prin sentimente totul devine mai puternic şi se autosusţine mai uşor. Da, este o construcţie mai fragilă în acelaşi timp, însă e nevoie de ea. Idee: arhitectura credinţei, a gândirii mele (ideal) ar fi ... o armătură solidă din fapte, idei logice (apologetică) umplută cu sentimente care să construiască ceva frumos, durabil. Îmi e frică că armătura mea nu e suficient de solidă şi nu am suficiente sentimente care să îmbrace armătura.

Mâine am întâlnire cu Adi T. Tema: “o relaţie intimă cu Domnul”. Apoi întâlnirea gupurilor de ucenicie. Zi plină, dom’le!

FaNani,copilas,maine vei cuceri’Muntii’
(completare de azi, 13.06.2006, citatul de mai sus este dintr-un SMS de la Sneji)

P.S. la întrebarea din 24.02 … “Arta conducerii” de John White.

sâmbătă, martie 18, 2006

Bifat remember tabăra de schi

Simt nevoia să-mi pun capul în poala unei persoane apropiate.
Mă simt niţel singur. Aş vrea să am mai mult curaj & energie & optimism.
Mi se pare că am venit prea târziu în OSCET şi în scurt timp va trebui să plec. Mă simt un vizitator care a încercat să lase nişte urme – umbre pe unde a trecut, să-şi găsească un culcuş dar care se îndoieşte de propriile urme – umbre şi nu e sigur că există un culcuş pentru el în zona asta. Termenul ar fii că îmi e frică că sunt “tolerat” şi nu neaparat “integrat&acceptat”. Probabil că mă înşel, dar poate vreau să mă înşel. Ar trebui să analizez situaţia raţional însă trăirile astea au mai mult de a face cu ... părerea mea despre mine.

miercuri, martie 15, 2006

Vox-ul este exact ceea ce am căutat eu

Am senzaţia că Vox-ul este exact ceea ce am căutat eu. Cum de nu mi-am dat eu seama de asta abia acum? Şi mă mai intreb, eu am îmbrăţişat convingerile Vox-ului (în urma îndoctrinării benevole de-a-lungul anilor) sau eu mi le-am format în paralel (totuşi cu ajutorul experienţelor şi informaţiilor culese în principal de la Vox) şi acum constat cu surprindere şi mulţumire că ele coincid într-o mare măsură. Să dea Domnul să-mi păstrez aceste convingeri, să le rafinez şi să dea roade. Adică să nu fiu o legumă în cadrul bisericii.

Aş vrea să am ocazia să vorbesc / povestesc. Oare vreau să fiu lider de ucenicie? De biserică în casă? Pot eu? Oare nu e un gând fugar? Am să-l mai las să se coacă să vedem ce se alege de el. Dar în mod sigur, ceva vreau să fac, simţul responsabilităţii este treaz în mine, simt nevoia să dau înapoi ceea ce am primit. Sau ceva cu calculatorul ...

luni, martie 13, 2006

Am fost la Betel ieri

Mama a plecat.
Alte efecte ale transformării: am visat ceva (nu îmi amintesc ce) dar în timpul visului ... nu am făcut ceva pentru că am considerat că nu era după voia Lui.

Am fost la Betel ieri (a fost întâmplător şi Iosif Ţon) şi ... mi-am întărit convingerea că am ales bine biserica Vox. A fost practic seară de evanghelizare şi ceea ce s-a spus de la amvon a fost remarcabil de departe, de aşi atinge ţinta şi de a-mi sensibiliza inima. Acum, zic eu, inima mea este deja sensibilizată, însă încă mai pot să analizez o predică din punctul de vedere al unei inimi nesensibilizate (cel puţin una de “tipul meu”, iar eu nu pot să apreciez cât de răspândit e tipul meu) şi am putut să observ cum ... m-a lasat rece. (să nu se supere Iosif pe mine sper ...). Adică ideile erau frumoase, unele plastice cum îmi plac mie, vorbit rar ca să ai timp să rumegi ideile, atinse nişte probleme actuale însă într-o manieră “industrială”. M-am simţit într-o “fabrică de recrurare către Domnul”.Parcă le lipsea ceva ideilor ălora, ceva din actualitatea & aplicabilitatea celor de la Vox. Şi acum râzi: de multe ori mă străduiesc să văd relevanţa actuală şi aplicabilitatea mesajului transmis din faţă de la Vox dincolo de ceea ce zice vorbitorul şi ... eşuez lamentabil! Tot timpul rămân parcă în urmă (hm ... senzaţia îmi e vag cunoscută. Aaa, de la şcoală! Of ... ardelenii ăştia!) şi eu practic procesez în săptămâna curentă idei vechi din predici de mult apuse. Nu-mi cere exemplu concret, este mai mult o senzaţie decât un fapt.

Am intrat practic în Betel şi m-a lovit aşa o nostalgie (n-am mai pus piciorul acolo de aprox 4 ani). Am recunoscut becurile, scaunele, zugrăveala, basorelieful, textul din spatele corului, retroproiectorul şi maniera de afişare a textelor. Da, da, se pare că le-am studiat atent arhitectura în timpul petrecut acolo. M-am simţit într-un loc foarte familiar şi m-am bucurat. Făceam parte din ceva mare şi ... acum simţeam cu altă inimă. M-am bucurat până şi de cor! (eu NU fan cor). Am început să mă întreb dacă nu cumva pot exista mai multe biserici în cadrul cărora să vreau să mă botez! Ei, şi toate aceste senzaţii le-am încercat preţ de aprox 1h. După aceea s-a făcut cald (alt prilej de nostalgie) şi eu analizam pe Iosif în paralel cu două inimi şi am fost nevoit să ignor arhitectura. Şi mă gândeam la Vox ...

Indubitabil actualizarea mesajului, extragerea aplicaţiilor practice, împărţirea pe grupe mici & seminarizarea face mul,t mult. Da acesta e pasul doi. Primul este demonstrarea validităţii principiilor susţinute din faţă prin exemple concrete de viaţă (principii aplicate în tabere şi alte activităţi). Evident asta e o părere personală şi acest traseu a fost cel care m-a ajutat pe mine. Sunt sigur că mai există şi altele.

Nu am scris asta ca să critic o anumită biserică ci am încercat să fac o analiză din punctul meu de vedere şi în baza ei ... îmi exercit liberul albitru de a alege ce mi se potriveşte mai bine.

sâmbătă, martie 11, 2006

Maksa este la mine să mă oblojească

Maksa este la mine să mă oblojească.
Gând de sâmbătă dimineaţa (una destul de sumbrişoară din punct de vedere meteo) :

Lumea o văd acum în contraste mai puternice, culori mai vii, mai clar, liniile mai bine definite, mai multe detalii (rezoluţie mai mare); în spatele perdelei de nori ştiu că este şi un soare, un copac iarna va înfrunzi primăvara, omul urât poate fi / este frumos.

luni, martie 06, 2006

Cateheza = sport extrem!

Ieri, după cateheză, mi-am luxat umărul şi am ajuns la judeţean cu salvarea. Doar am ridicat mâna şi am agitat-o puţin şi hop una bucată umăr dislocat. Asta o iau ca o demonstraţie de forţă a lui D-zeu, cum poate El într-o fracţiune de secundă să schimbe planurile noastre.

Îi sunt recunoscător că nu a ales să facă asta cât am fost sus la Straja. Sunt de asemenea bucuros că am râs cat timp am avut problema şi că L-am purtat pe D-zeu în inimă pe toată perioada. Stiu că nu e mare lucru (sitaţia era departe de a fi critică) însă e bine că m-am comportat ok ... zic eu.

Îi sunt recunoscător că m-a înconjurat cu oameni aşa de minunaţi ce mi-au purtat de grijă. Hm ... mă pot învăţa să fiu în centrul atenţiei . E super fain să ai încredere în El şi să crezi că tot ce ţi se întâmplă e cu un scop precis. Să-mi dea Domnul să-mi păstrez această credinţă.

duminică, martie 05, 2006

sergiu luxatul


azi mi-am luxat umarul, la biserica ...
catecheza ... sport periculos + moderatie in toate!

M-am întors de la Straja

Am avut un timp minunat. Din nou am regăsit aceeaşi armonie pe care am găsit-o în tabăra de supravieţuire. Multă, multă veselie, originalitate, spirit de sacrificiu şi cumpătare. Azi curs 5 de cateheză. (Slujitorii bisericii şi Simbolurile noului testament)

luni, februarie 27, 2006

Plec la Straja!!!

“Vreau să Te iubesc, dar cum?“

vineri, februarie 24, 2006

Mâine am cateheză cursul 4

Bună, am terminat „Abolirea omului”. What’s next? Mâine am cateheză cursul 4. (Naşterea din nou şi Mântuirea)

duminică, februarie 19, 2006

cursul 3

Tocmai m-am întors de la cursul 3 de cateheză: Pacatul & Mântuirea.
Idee nouă: când Adam şi Eva au mâncat din măr nu ală e de fapt păcatul capital ci tradarea încrederii în D-zeu.

sâmbătă, februarie 18, 2006

Ziua mea

Woau! A fost remarcabil de bine! M-am simţit minunat printre prieteni. Mi-a fost foarte frică că nu o să se simtă bine, că vor pleca repede, că nu se vor înţelege findcă nu i-am mai adus împreună niciodată. Şi ... nici una din temerile mele nu s-a adeverit. Super!

Am primit cadouri minunate. Îmi venea aseară să nu adorm pentru că eram aşa de fericit; îmi venea să-i îmbrăţişez pe toţi deodată. Şi pe Isus mai ales, pentru că m-am rugat Lui să vină şi să locuiască între noi în acea seară, să fie El maestru de ceremonii. I-a reuşit de minune, categoric o să-l mai rog şi altă dată. Am avut suficientă mâncare, scaune, spaţiu şi puţin ca mult suc. Minunat!
Hai să îţi zic ce am primit:

  • o floare mică în ghiveci de la Sneji
  • un album foto de la Gimi
  • un abonament pe un an la revista Photo Magazin (Marius & Mirela)
  • un CD cu muzică creştină de la Ema
  • Călătoria pelerinului de la Cristi & Delia
  • Un pix de la Iosif
Woau, constat că e frumos să ai prieteni şi să te bucuri împreună cu ei, genial! Trebuie să mai experimentez asta!

Trebuiau să vină şi mai mulţi dar din diverse motive nu au putut veni, inclusiv Jill, Nicolas & Oliver. Dacă veneau toţi câţi am invitat ... ar fi fost mare înghesuială.

happy bday, Sergiu!


woau! a fost minunat!
multumesc tuturor!

duminică, februarie 12, 2006

Ieri am avut cursul 2 de cateheză

Mă bucur că îl fac cu Gelu ( cu toate că la început speram să îl fac cu Adi ) pentru că ... cred că de puterea lui analitică am eu nevoie. Îmi e foame să cunosc cât mai multe despre Domnul şi mă bucur de asta, sper să nu mă părăsească. Mă bucur de grupul meu de ucenicie. Ieri am primit şi citit manualul bisericii. Îmi plac valorile & echipa ... indubitabil, vreau să fac parte din biserica asta.


Joi, iar am fost de serviciu, tema IADUL.
Am făcut ceva ce nu mă credeam înstare: să mă las uns cu o substanţă vâscoasă (apoi am citit că printre altele conţinea şi vaselină albă – oare dacă citeam înainte mă mai lăsam mascat?). Clar nu-mi place pe scenă şi nici să mă dau cu soluţii pe faţă. Să amenajez scena? DA, şi încă cu mare plăcere. Să fac poze? La nebunie! Dar a fost o exerienţă pe care am vrut să o am şi mă bucur că am făcut-o.

Acum sunt la “Abolirea omului” de C.S. Lewis. Oare care va fi următoarea?

Ceva frumos & îngrijorător: după examenul de joi, pe drum spre casă, un ţigan a încercat să îmi vândă un aparat foto digital destul de aproape de ce îmi doresc eu şi la un preţ incredibil de mic. Am fost teribil de tentat să-l cumpăr şi singurul fapt ce m-a împiedicat a fost că probabil era furat, deci aş încuraja acest flagel al societăţii noastre. Eu, optimistul etern, eram ferm convins că aparatul e bun, că este ce vreau eu, acc & CF-urile ce le am, se vor potrivi exact. Dar am reuşit cu ajutorului lui Dzeu & a “autoîndoctrinării la care m-am supus în cadrul Vox-ului” să spun NU. Întrebarea care îmi rămâne deschisă: ce aş fi făcut, dacă, în locul aparatului Sony, ar fi fost Nikon D70s? Să dea Domnul să pot spune tot NU.


Azi dimineaţă m-a lovit un gând (în urma citirii Genezei & a unei discţii cu Cristi): Dzeu, încă din Geneza a ştiut cum s-ă transforme un fapt rău într-un curs bun al evenimentelor ulterioare (de exemplu cu Iacov), deci … oare dacă eu luam aparatul … nu ar fi avut grijă ca să transforme acest fapt într-un lucru bun? ... şi eu aş fi avut acum un aparat foto mai performant şi poate mai aproape de visul meu. Sigur, El ştie mai bine cum e mai bine, faptul e consumat, Domnul va scoate ce-i mai bun din “necumpărarea aparatului”.

Domnul să ne ajute în săptămâna ce vine!

duminică, februarie 05, 2006

START Cateheză

Azi am început cateheza. Am să o fac cu Gelu Paul, cel pe care nu-l înţelege nimeni. Dacă totul decurge normal, undeva în iunie va avea loc un botez, la care vreau să particip şi eu.


Ecleziastul (toate sunt deşertăciune şi goană după vânt pe lumea asta). Noi suntem făcuţi să funcţionăm cu Dumnezeu, orice combustibil alternativ va reuşi doar să facă maşina umană să funcţioneze o perioadă după care se va defecta.

Reclamele de la TV ... crap. Filmele ... incredibil cât de multă violenţă şi alte componente nocive. Parcă e din ce în ce mai dificil să gaseşti lucruri bune. Şi omul vrea să evolueze, să folosească tehnica şi ştiinţa să se joace de-a Dzeu. (SF – Minority Report). Mi-ar place să am ocazia să folosesc tehnica şi cunoştiinţele pentru Domnul.

Citesc „Abolirea omului” de C.S. Lewis. Până acum nu înţeleg mare lucru şi sunt supărat pe cei de la Humanitas că i-am prins cu greşeli. Acum ce încredere mai pot avea în ce citesc? Ar trebui să le citesc în original.
Ce am constatat recent:

  • nu există domeniu din viaţă care să nu fie afectat de El.
  • nimic la ce suntem expuşi nu se pierde, totul ne transformă, ne pregăteşte pentru ce va să vină. (discuţiile, oamenii, uceniciile, predicile). Ok, ce vreau să zic este că am băgat de seamă că lucruri care am crezut că le-am uitat le mai am în cap. Super! (completare: undeva la începutul acestui jurnal ziceam de cuvântul Lui, că ne poate deschide / închide inima + ne face responsabili. Adaug: lucrează subtil şi pe termen lung)

Apropo de „Ciao! Timişoara – 1 year“ … nu a fost proiectat nici a 2-a oară. M-am necăjit …şi încă destul de tare. Got the message: “nu crede că ştii care este planul, bucurăte că el există chiar dacă e diferit de al tău”.
Am spus de ce scriu astea? Parţial cred că da, însă vreau să mai adaug încă ceva idei: nu vreau să uit etapa asta de formare, vreau le folosesc să mă înţeleg mai bine în viitor.

Joi la OSCET. Scopul în viaţă ... pentru prima dată am afirmat în public că unicul scop este să ne străduim să trăim în armonie cu Dumnezeu. Am avut gândul acesta mai demult în mine, dar neconturat, nearticulat. Bine au zis cei care au zis: dacă îl cauţi pe El, restul devine mai puţin important.Domnul să mă ajute! Genial D-zeu, practic pentru El merită să: faci genoflexiuni, poze, citesc, zâmbesc. Adică sunt şi alte motive care ne pot face să acţionăm în acelaşi fel însă acesta este un motiv în plus şi încă unul puternic de tot (cel mai) drept urmare dacă celelalte motive cad, acesta cu siguranţă va rămâne.

Este interesant: pentru mine nu merită să mă agit. Nu mă interesează persoana mea într-un mod suficient de “egoist” ca să mă lupt pentru mine. Pentru alţii ... după o vreme ... invariabil obosesc. Dar, acum dacă vine El în schemă:
  1. Persoana mea nu-mi aparţine
  2. Exist cu un scop deci nu pot să fiu delăsător
  3. Pentru a-i sluji, ajuta pe alţii am primit motivaţii suplimentare

Nu vreau să renunţ prea repede la gândurile mele vechi pentru că vreau să îmi construiesc o temelie a credinţei cât mai solidă pe de o parte însă, pe de altă parte aş vrea să am mai mult curaj să cred şi să îmbrăţisez ce mi se oferă fără atâtea reţineri şi precauţii pentru ştiu că sunt bune şi le văd ce frumos lucreză în oamenii pe care îi admir.

Ce am mai reuşit în ultima vreme (max 2 săptămâni): să citesc regulat din Biblie. Să îmi dea Domnul putere să nu mă opresc.
Am o problemă: cum să mă raportez la tot softul, muzica şi filmele ce le-am adunat de-a lungul anilor. Dacă renunţ la ele ... calculatorul meu va fii remarcabil de ... “goluţ”. Dacă le păstrez … nu e ok, deci păcătuiesc cu bună ştiinţă.

(completare azi, 13 iunie 2006, încă lucrez la aspectul acesta)


Dacă eu aş fi citit CS Lewis “Creştinismul redus la esenţe” când l-am avut prima dată în mână (acum vreo 4 ani, dat de către Adi T.) nu l-aş fi înteles în aceeaşi măsură în care am reuşit acum. Sau ... mai este şi varianta: ar fi fost un agent favorabil schimbării şi poate ar fi catalizat schimbarea. Nu o să ştiu niciodată probabil, dar traiesc cu împăcarea că El a ştiut mai bine.
Întrebare: are El simţul umorului? Mi-ar place. Cred că da, dar nu ştiu cum să argumentez.

Cu voia Domnului, va urma ...

(completare azi, 13 iunie 2006, până aici a era scris când a citit Gelu)

luni, ianuarie 30, 2006

Am aflat noutăţi

  • nu trebuie să îl iubesc pe D-zeu! Trebuie să mă comport ca şi cum L-aşi iubi. Şi apoi sentimentele vor veni.
  • Nu trebuie să am credinţă de la început, ci o dată ce o am să mi-o păstrez.
  • Mare, mare atenţie la mândrie! Este cel mai periculos (mare) păcat!
  • Nu trebuie să-mi iubesc duşmanii ci să ma comport cu ei cum mă comport cu mine când mă autodezamăgesc: să sper ca se vor îndrepta şi să ajut la asta dacă pot.

duminică, ianuarie 29, 2006

Azi în mod întâmplător

Azi în mod întâmplător m-am uitat prin cutiile mele cu amintiri şi am citit din jurnalele mele vechi din facultate: am constatat că am fost foarte agitat şi nefericit, într-o căutare declarată şi disperată după mai bine după mai mult, după Ceva. Este teribil de interesant să-mi citesc gândurile de atunci cu mintea şi inima de acum. Mi se pare că am parcurs un drum lung de atunci pană acum. Sunt mai liniştit, mai fericit, mai mulţumit, mai împăcat; şi spun asta aducându-mi aminte că atunci aveam impresia că sunt fericit in esenţă doar cu nişte “mici excepţii temporare”. Woau ... ce frumos, simt că am crescut. Mă bucur că am ţinut acele jurnale. Acum am posibilitatea să compar şi să observ în ce fel şi măsură m-am schimbat datorită Domnului.

M-am apucat de citit “Creştinismul redus la esenţe” a lui C.S. Lewis. şi bonus am reuşit timp de o săptămână să citesc în fiecare seară din Biblie. (m-am apucat de citit sistematic ... începând cu Geneza).

Azi am aflat la Vox că începând cu 5 febr. Se va începe un nou curs de cateheză. Să dea Domnul să fie într-un ceas bun. (da, mai vreau să-l urmez – cursul. Şi pe Domnul Isus toată viaţa! Aşa să-mi ajute Dumnezeu!).

Nimic nu e întâmplător. Ieri mi-am pierdut mai bine de ½ din zi pregătind şi trimiţând la Paul o nouă versiunea a filmului „Ciao! Timişoara – 1 year“. Poate că de aceea Domnul a ales ca el să nu fie vizionat în decembrie: ca să fie vizionat astăzi de o altă audienţă cu o deschidere mai mare.
Uite nişte gânduri la care eu ţin foarte mult. Sunt ale unui scriitor al cărui nume l-am uitat, rânduri pe care le-am citit într-o carte ce şi-a cumpărat-o Maja (o fată din Slovenia) în Italia:

“... Whatever you do,
be creative,
do it a new way.
Continue to explore the unknown.
Be an innovator, invent,
discover, create something
because God is the Creator
and each time that you are creative,
you come closer to Him.
Each time that you are creative,
God creates within you...”

... şi mie îmi place să creez, aşa că aceste rânduri sunt un fel de crez al meu, o justificare a existenţei mele. Nu-mi spune ... nici excursia aceea nu a fost întâmplătoare ... nici întâlnirea cu fata respectivă, nici cartea cumpărată de ea!

duminică, ianuarie 22, 2006

Impresii & senzaţii & reviews

Am terminat de citit “Temelii de neclintit”. Cred că a fost / este cartea potrivită pentru mine la această fază a evoluiţiei mele spirituale. Nişte idei cu care am rămas din ea (nu neaparat în ordinea importanţei):

  • iadul este inchis pe interior / porţile iadului sunt ţinute inchise de catre cei care aleg iadul.
  • Iadul = despărţirea veşnică de o relaţie cu D-zeu
  • Iadul este o conseciţă a dragostei lui D-zeu: sentimentul / exercitarea dragostei este un act liber nu impus. Nu există dragoste impusă. O consecinţă a dragostei lui D-zeu este existenţa liberului albitru. În baza liberului albitru omul este liber să aleagă sau să respingă dragostea Lui. Respingerea dragostei Lui ... direcţia iad.
  • Păcatul nostru temporal are consecinţe eterne în timpul infinit / eternitate ( prezentul continuu ) => noi putem să-L necajim etern chiar dacă greşim doar pentru 3 sec şi apoi ne corectăm. Păcatele nostre lasă urme aici şi ce e mai grav în eternitate.

Terminat ieri “Întâmplările pelerinului în călătoria sa” de John Bunyan. Idei de aici:
  • drumul spre Tatăl nu o să fie uşor, dar dacă ai credinţă ( iar dacă nu o ai să o ceri ) poţi să-l parcurgi
  • drumul e plin de capcane pentru toate vârstele, locurile, sentimentele si situaţiile, ca urmare trebuie să veghem neîncetat.
  • Fiecare este ajutat pe drum după nevoi, nu trebui să comparăm drumul unui pelerin cu altul. Dar cu cat avem mai multă credinţă e mai bine.

Vineri ( 20.01.2006 ) am văzut “Cronicile din Narnia”.
În film leul alege să îşi dea viaţa în locul unui băieţel care şi-a trădat familia. Moare şi ... reînvie! Este o paralelă super între leu – Isus, băieţelul – Noi, dreptatea ce trebuie să existe într-o lume, respectiv totul are un preţ ce într-un fel sau altul trebuie plătit. Dacă aşa e într-un film cu atât mai mult este aşa aici => chiar trebuia Cineva s-ă moară. Şi de ce nu a şters D-zeu cu buretle? Păi de aia: noi trebuie să fim responsabili pentru ceea ce facem şi să fim f.f. conştienţi că dreptatea trebuie să fie suverană milei. Mila ar lăsa în viaţă & nepedepsiţi criminalii pe cînd dreptatea cere ca ei să fie pedesiţi. Indubitabil: Isus a trebuit să moară ca să se păstreze “echilibrul” universului moral al Lui. Noi acceptăm această rezolvare, scăpăm de sentimentul vinovăţiei => asta ne face liberi să ne bucurăm de o relaţie cu El.
Este remarcabil … eu sunt cu explozie întârziată. Lucrulile astea le aud de mult, dar nu le-am simţit. Acum parcă încep să le simt şi astfel pot să le formulez. Dar vreau / încerc să nu mă folosesc de formulările consacrate pentru că ... atat de multă vreme nu mi-au spus nimic încât parcă sunt de lemn. Apoi termin de scris cum vreau eu ... şi ce găsesc (după ce dau la oparte tot ce e balast) : EXACT aceeaşi idee. Uimitor! Şi C.S. Lewis este un tip super.
Ce am mai bagat de seamă la mine:
  • constat că nu mai [prea] găsesc plăcere în a mă uita la filme / pierd vremea jucâdu-mă: mi se pare mult mai important să studiez despre El.
  • Mă gândesc mai mult la El.
  • Încerc să raportez la El tot ce mi se întamplă. De exemplu am vrut să dăruiesc un cadou de Craciun unei persoane şi ... ziceam eu, am eşuat, pentru că nu am reuşit să mă întâlnesc cu ea înainte sa plec acasă. Dar guess what  : ea ţinea Crăciunul sârbesc şi eu m-am întîlnit cu ea fix de Crăciunul ei şi i-am dat cadoul. Asta îmi place fantastic de mult la El: cum ştie El să pună totul la punct, să le aşeze toate circumstanţele într-un mod aşa de minunat. Nimic nu este la voia întâmplării, totul este atent ( mai atent de atat nici nu se poate ) “regizat”. Aşa că ... cum să nu fii liniştit cu privire la ce se întâmplă în jurul nostru.
  • Am găsit o întrebuinţare cuvintelor ce expimă gradele maxime de comparaţie şi absolutul. Nu ştiam eu de ce eram aşa de rezervat în folosirea lor pînă acum. Acum ştiu: pentru ca ele să fie folosite în relaţie cu El.
  • Prefer să ascult muzică creştină ( Rebecca St. James & “Stuff” ) în locul restului muzicii care îmi plăcea ... Adică încă îmi place să ascult şi altă muzică, uit la alte filme, citesc alte cărţi dar mi se pare că e timpul prea scurt ca să îl folosesc pentru “prostii”.
  • Câteodată simt nevoia să fac “altceva” pentru că am senzaţia că mă autoîndoctrinez. Ce se întâmplă cu mine??!!!??... Eu nu eram aşa!!! Eram altfel ... oare spre ce mă îndrept? Merg bine? Dacă da, oare nu o să obosesc? Să dea Domnul să nu!

duminică, ianuarie 15, 2006

2006

O duminică seara după ce am dormit 3 ore dupămasa...
Crăciun la Cugir. Revelion făcut la Buşteni.
Gânduri / rugăciuni cu care plec în anul acesta:

  • cunosc mai bine pe Domnul
  • să mă botez
  • să termin masterul
  • să îmi găsesc o parteneră de viaţă
  • să îmi fac firmă de servicii foto

miercuri, ianuarie 11, 2006

cine a zis ca nu se poate manca supa cu furculita????!!!!????

o "conversatie" mai veche ...
Acum recuperez ce nu am publicat de luni / ani. :)
===================
(09:39:07) famoprean: baga de sama
(09:39:22) famoprean: cine a zis ca nu se poate manca supa cu furculita????!!!!????
(09:39:34) famoprean: io exact asta am facut aseara :D
(09:39:50) famoprean: cum?
(09:39:54) famoprean: pai stai sa vezi
(09:39:57) famoprean: ajung acasa
(09:40:01) famoprean: vorbesc cu ai mei
(09:40:05) famoprean: si ma pun pe gatit
(09:40:18) famoprean: Oooooooo nuuuuuu!!!
(09:40:22) famoprean: mi-am amintit
(09:40:33) famoprean: inainte am fost izbit de un alt crunt adevar:
(09:40:43) famoprean: trebuia sa imi spal vasele inainte
(09:40:48) famoprean: ... si asta am facut
(09:41:00) famoprean: apoi ma pun pe gatit
(09:41:07) famoprean: pun supa pe aragaz
(09:41:16) famoprean: aia fara taietei
(09:41:18) famoprean: toata
(09:41:21) famoprean: la fiert
(09:41:27) famoprean: incepe sa faca clabuci
(09:41:31) famoprean: => fierbe
(09:41:39) famoprean: iau din dulap taieteii
(09:41:43) famoprean: tai punga
(09:42:00) famoprean: cantaresc din ochi cantitatea de supa si de necesarul de taietei
(09:42:30) famoprean: ajung la concluzia
(09:42:54) famoprean: e necesara intreaga cantitat din punga
(09:43:07) famoprean: si cu o strangere de inima ...
(09:44:04) famoprean: le bag pe toate
(09:44:10) famoprean: apar indoielile
(09:44:18) famoprean: oare nu am bagat prea multe?
(09:44:35) famoprean: mai si incepe dansele sa se umfle
(09:44:38) famoprean: si se umfla
(09:44:42) famoprean: si se umfla
(09:44:50) famoprean: intru in "panica"
(09:44:54) famoprean: adaug apa
(09:45:01) famoprean: ...
(09:45:05) famoprean: mai adaug apa
(09:45:14) famoprean: si intr-un final
(09:45:21) famoprean: trec cele 2 minute de cosmar
(09:45:26) famoprean: si opresc gazul
(09:45:40) famoprean: clabucii se opresc din dansul lor bezmetic
(09:45:52) famoprean: de pe fundul olii de taieteil
(09:46:02) famoprean: ca de supa nu mai poate fi vorba
(09:46:17) famoprean: apoi,
(09:46:34) famoprean: procesul de umplere a farfuriei de supa
(09:46:47) famoprean: oscilez intre 2 furculite si un polonic
(09:46:56) famoprean: de dragul traditiei / inertiei
(09:47:05) famoprean: folosesc cu chiu cu vai un polonic
(09:47:18) famoprean: si ... ma asez la masa
(09:47:26) famoprean: cu farfurie de taietei in fata
(09:47:35) famoprean: si cu lingura alaturi
(09:47:56) famoprean: dupa 2 tentatize esuate de a degusta "supa" cu lingura
(09:48:03) famoprean: pun mana pe furculita
(09:48:18) famoprean: si incepe degustarea
(09:48:29) famoprean: si bobinez
(09:48:35) famoprean: si bobinez pe furculita
(09:48:39) famoprean: taieteii
(09:48:41) famoprean: aaaaaaa
(09:48:47) famoprean: am uitat sa iti spun
(09:48:50) famoprean: tot din inertie
(09:48:54) famoprean: am pus si piper
(09:48:57) famoprean: pe taietei
(09:49:22) famoprean: ma gandeam f. serios
(09:49:28) famoprean: sa adaug ceva checap
(09:49:32) famoprean: checeap
(09:49:38) famoprean: cum se mai scrie si ala
(09:49:51) famoprean: am zis sa nu fiu asa de inovativ
(09:49:55) famoprean: totusi
(09:50:14) famoprean: mai si termin prima portie de "supa"!
(09:50:15) famoprean: Daaaaaaaaaaaa
(09:50:34) famoprean: pe fundul farfuriei am putut chiar obs. putin lichid galben
(09:50:53) famoprean: era puntin vascos
(09:50:58) famoprean: dar totusi lichid
(09:51:05) famoprean: no, si ...
(09:51:17) famoprean: eu imi adusesem si felu' 2
(09:51:20) famoprean: pilafu'
(09:51:29) famoprean: planuri marete avem la inceput
(09:51:33) famoprean: sa mananc 2 feluri
(09:51:37) famoprean: da' ...
(09:51:55) famoprean: am zis ... ce ma fac io cu "supa" asta
(09:52:00) famoprean: nu pot sa o las asa ...
(09:52:02) famoprean: sarmana
(09:52:06) famoprean: trebuie sa o termin
(09:52:13) famoprean: ca altfel
(09:52:19) famoprean: io nu ma stiu la lungit supe
(09:52:23) famoprean: zis si facut
(09:52:37) famoprean: runda a 2 -a
(09:52:50) famoprean: inca o farfurie cu varf de "supa"
(09:52:57) famoprean: aceeasi tehnologie
(09:53:09) famoprean: dusa apoape de perfectiune
(09:53:19) famoprean: cu bobinat & stuff
(09:53:24) famoprean: mai ...
(09:53:37) famoprean: si intr-un final dau gata si portia a -2-a
(09:54:08) famoprean: incepea sa am un vag sentiment de ... "satul de taietei pana in gat"
(09:54:56) famoprean: imi ziceam in timp ce ma torturam: "astea sunt pentru toate supele fara suficienti taietei pe care le-am mancat in ultimii 20 de ani"
(09:55:23) famoprean: si gata ...
(09:55:28) famoprean: cu un ultim efort
(09:55:45) famoprean: iau ultimi taietei ce au ramas pe fuldul olii
(09:55:53) famoprean: si pun farfuria in chiuveta
(09:55:59) famoprean: si ma tarasc in camera
(09:56:08) famoprean: si ma trantes pe un scaun
(09:56:22) famoprean: aaaa...
(09:56:37) famoprean: si duc felu' 2 (pilafu') inapoi pe terasa
(09:56:47) famoprean: intact
(09:57:02) famoprean: se fini la comedi

O zi super,
bucatarul