luni, februarie 25, 2008

un arcaş la teatrul puck

Mi-a plăcut mult. A fost altfel decât am sperat, dar aşa e El, are un dar de a pregăti ceva diferit de ceea ce aşteptăm noi: arcul a fost eclipsat de alte activităţi conexe, de exemplu [...] dar să nu ne grăbim cu firul epic.

Am avut parte de vreme bună pentru cam 4h în care am avut lipsă
ploaiein stoc şi cer senin. Asta a fost sâmbăta. În acele ore ne-am dezlanţuit noi, vreo 7 arcaşi de diferite vârste şi origini. Am tras cam de la 25 - 30 m ţinta încasând cu această ocazie o gramadă de lovituri ... Dar ... asta îi este menirea: dacă e ţintă să inspire direcţie şi să încaseze.

Duminică nu am mai mers la cabana, nici nu am dormit acolo cum era planul initial. Aşa că a fost loc berechet de altele. Şi acum să derulăm firul povestirii ...

Vineri
Când am ajuns vineri, am mers in irish pub - ul de lângă gară, cu un motor cu tot. Da este vorba de un motor de 13 kg, 1.5kw, 2750rpm.L-am primit şi pe el la masă, de fapt mai mult, l-am primit PE masă! ( avem poză cu el pe masa ). În irish a fost ok, nu era muzica tare, aşa că am putut vorbi. Am ajuns pe la 23 acolo; când s-a crăpat de 1:30 am cam plecat.
Apoi, am ajuns la locul de campare, undeva în Mărăşti. ( a se observa că deja încep să mă pricep la cartierele Clujului.
Acolo ne-am pus pe mancat pizza facuta de casa! Multe, multe mulţumiri Miha!!!
Ea tot făcea dar până se mai învârtea pe acolo, farfuria era goală. No şi pe la 4 am zis să ne şi culcăm: 2 în pat, 2 pe jos, 1 in fotoliu (subsemnatul)
Locaţia: cameră de cămin modificată ca să dispună şi de o "nişă - bucătărie" şi o baie. Am dormit brici! Până la 8.

Sambată
Apoi cumparături - kaufland cu grătare şi mici şi roşii şi mere şi banane.
La 11 am plecat la cabană cu maşina, putin după ieşirea din Cj.
Acolo am pus ţinta şi n-am pus pe treabă până se adună restul trupei.
După ce ne-am reunit, am tras o masă carnivoră şi salbatică soldată şi cu patarea fâşului lui Dia (sorry!!)
Şi ... după masă a început să plouă.
(Am fost arcaşi din Bistriţa, Tg. Mureş, Dej & Cluuuuj!)
Ne-am întors la bază am bifat Ratatouille, desenele alea cu şobolanul bucătar
Seara, am plecat în vizite: de familie + popicărie. No aici nu mi-a plăcut că era gălăgie mare de tot: în toată viaţa mea boemă de noapte nu am mai auzit aşa vacarm şi fum. Nu am jucat popice. Îîn schimb a fost seară de darts, fotbal de masă şi încă un joc care habar nu am cum se cheamă dar a fost distrativ foarte (un fel de puc care ricosa din bordurile unei mese de dimensiunea unei mese de biliard. Scopul era sa introduci pucul în nişte fante aflate la capetele opuse ale mesei)
No, dar când stăteam la masă ... aveam un băţ înfipt ...
Citez din Dia:

Da' ce stai aşa de solemn?
Tot ce puteam să scot din mine era un ridicat din umeri şi un zâmbet contrafăcut.
În fine, pe la 1:30 am fost eliberat din chinuri şi am mers acasă.
Am dormit până pe la 8.

Duminică
Frustrat de "atitudinea solemnă a seri de sâmbătă" mă scol hotarât să îmi câştig independenţa:
plec să văd oraşul singur! Să mă întâlnesc cu ceva prieteni, să îmi fac damblaua în felul şi ritmul meu. Aşa că am primit o hartă şi indicaţii privind transportul în comun şi ... pe la 9:30 mi-am
început aventura solitară din Cluj.
Primul obiectiv era să găsesc o biserică, ideal baptistă, dar în ultima instanţă oricare (ortodoxă) e bună. Acum începe faza simpatică!
Mă urc în firul 6 şi apuc să văd cu coada ochiului că lângă staţie, pe partea opusă, era ditamai biserica. Of ...
Să mă dau jos, să nu mă dau ... lasă că găsesc alta!
(Aaaa ... şi evident prietena pe care vroiam să o vizitez nu era în Cluj.)
Îmi continui cursa şi mă dau jos pe Memorandumului lângă Piaţa Unirii.
Îţi închipui că era cursă contra cronometru - slujba e de la 10 la 12 cel mai probabil şi eu eram sigur şi fără biserică la 10:30 în centrul Clujului şi simteam tare nevoia de 1 x buc. biserică.
Mă bag în catedrala mare ...
Greşeală!!! E pe ungureşte! Nu înţeleg o iotă, nu-i bine!
Trebuie una ortodoxă totuşi în centru slabe şanse să găsesc una baptistă
O iau totuşi pe ceva străzi marginaşe, scotocesc ceva ganguri ... nimic dom'le nimic!
Pe la 11 şi ceva, văd un indicator: 300m până la biserica reformată
Poate am noroc acolo ... Mă duc cu paşi mari în acelaşi timp, gândind:
La norocul meu, asta o să vorbească în germană. Nu-i bai, o să îl ascult pe Domnul în ce limbă o vrea El să îmi vorbească azi ... Poate îmi dă şi daru' să pricep ceva, poate există traducere ...
Mă apropii şi ... cor domnule, cor şi muzică de orgă.
Intru plin de speranţă, cu urechile ciulite încercând să desluşesc ceva cuvinte. Se termină coru' şi nimic: încă nu ştiam în ce limbă se vorbeşte aici! Sergiu ... eşti figură:
Eşti în Ro şi nu găseşti ceva în limba ta?
Mă aşez în spate între 2 şi îmi savurez odihna de după alegatură. No ... surpriză mare supriză! ... Pastorul a început sa cuvinte in ... UNGUREŞTE!!!!
Ok, ok!Azi e zi ungurească, nu mai comentez! Îmi rememorez copilăria de la Oradea ...
Apoi ... n-ai să crezi!!! După vreo 5 max, 10 min, abea ce am reuşit să îmi trag sufletu' ... ajung din nou în stradă: sa terminat slujba! Super ofertă: slujbă până la 11:30.
Of, of!!! Iar am rămas fără biserică. Pornesc mai departe cu moralul cam la pământ ... si: ta da!!!
După vreo 500m, impunatoare şi în construcţie, o minunată biserică ortodoxă, ticsită cu enoriaşi de dădea pe afară!
Mulţumesc, Doamne!!!!
Intru plin de recunoştiinţă în incintă şi ascult cu bucurie cântecele corului de data asta în RO.
Minunat. Bonus după ce s-au oprit din cântat preotul a vorbit în RO, nu e minunat?
Am prins fix partea aia dinamică, în care preotul vorbeşte liber, alege o temă ceva, un verset şi zice fără citit din carte sau urmând nişte protocoale. M-am ales cu pilda fiului risipitor, varianta ortodoxă. Mi-a plăcut atitudinea preotului, că mi s-a părut implicat emotional.
No, dar după ce m-am hrănit spiritual ... sotmacul a început să facă scandal: vrea şi el mâncare.Aşa că am început să bântui după ceva de mâncare. Nimic dom'le, nimic: totul părea închis. În disperare de cauză, pe un gang, mi-au atras atenţia niste balcoane interioare cu viţă pe ele ... şi uite aşa am dat de uşa din dos a teatrului de păpusi puck.
Şi cum mă uitam eu lung la program tocmai ce iasă un actor şi zice: ce vrei?
Eu, zic, nimic mă uitam ... Mă distra sigla şi mi s-a părut interesant faptul ca am dat
de un teatru de papusi tocmai acolo într-un gang.
Ultima oară cand am fost la uin teatru de papusi a fost la Oradea şi avem undeva pe la 3 ani, sau poate puţin mai mult; cred că erau Muzicanţii din Bremem de fraţii Grimm.
No, mi s-a aprins un beculeţ ... şi parcă nu îmi mai era aşa de foame ...
Zic, când aveţi reprezentaţii?
El îmi zice, De la 12:30 duminica, în limba română.
Ma uit la ceas, era 12:18 min. Woau! Hopaaa ...
Ce se hotăreşte oare Sergiu ... kabooom: merge la teatru!
Dau colţu', ies în stradă şi găsesc intrarea principală a teatrului. De cum am intrat mi-a plăcut: atmosferă intimă, caldă, oameni zâmbitori, decor cu păpuşi-marionete de lemn. Garderoba, m-am simiţit răsfăţat de tot ce era acolo şi purtat înapoi în timp ...
Cumpăr bilete şi aştept conştiincios să se deschidă sala de spectacol, alături de o mulţime de alţi copii şi părinţii lor şi ... alţi oameni. Să nu crezi că eu eram singurul care nu avea ce
căuta acolo.
Mă aşez pe rândul 3 atent să nu stau în faţa unui copil: vroiam să fiu în faţă, dar nici chiar în faţă de tot ... acolo erau copii cei mai curioşi şi entuziaşti.
Aştept cu nerabdare să înceapă spectacolul.
Incredibil, îmi ziceam, Sergiu este într-o sală, alături de o gramadă de copii, la un teatru de păpuşi în Cluj, într-un weekend dedicat arcurilor. Doamne, eşti special de tot!Mulţumesc.
Şi incepe ... A fost Poveste de iarnă. O poveste cu un pui de căprioară, şi călătoria lui iniţiatică spre muntele albastru, în devenirea lui ca cerb. Să îţi urmezi visul, dar să ştii să te şi întorci şi ... cumva să nu fugi după cai verzi pe pereţi. (a mi se scuza lipsa de profesionalism în
critica teatrală) Mi-am plăcut mult de tot, da' mult de tot!!! Au fost 4 actori, care emanau prin toţi perii bunătate şi caldură. Foarte frumoasă şi coregrafia şi ingeniozitatea decorului. Mi s-au umezit ochii.
La ieşire, m-am întâlnit cu acotul din dos, m-am întrebat: no, ai fost? Zic, Da! Mi-a plăcut mult de tot! El, puţin cam trist. Păi no, era o poveste cu bătaie lungă, nu era ceva uşor ...

Am plecat o cu o inimă uşoară de tot de acolo foarte bucuros că am facut-o şi pe asta.
Rămânea obiectivul cu mancarea şă belvedere, refacerea traseului făcut în iulie anul trecut.
Am fost fix pe acelaşi traseu şi mi-am rememorat amintirile şi aveam un zâmbet pe faţă.
Apoi, am coborât si ... am găsit magazinul central! Îl ştiam din copilărie când veneam la Cluj ca să
îmi reglez aparatul dentar, nu l-am mai văzut de atunci. Ce mi-am tihnit!
Vis-a-vis am găsit şi un fast food, perfect! Apoi mă uit la ceas ... mă gândesc că ar trebui să merg acasă, sa-mi pregătesc bagajele ... of.

Primesc telefon de la Florin, Unde esti mai?!?hai ca vrem=sa mergem cu bagaje cu tot la restaurantul chinezesc.
Zic, perfect, hai că acum vin spre casă.
Mp descurc magistral, mă bag prin străduţele Măreaştiului şi ajung acasă. Fac bagaju', luăm un taxi cu gps, ajungem la destinatie 3 oameni. Apoi au mai apărut şi restul de 3. Uite aşa ne-am reunit pentru o ultimă masă împreună. Am încercat pui cu muguri de bambus. De ani de zile am vrut să văd cum e! A fost ok.

Apoi ... am fost livrat într-un papuc, dacie papuc până la gară, suit în tren, e voila: ajuns în căsuţa mea mică de pe Tolstoi după aprox. 5h şi vărsat sacul de amintiri în braţe la Timi.

P.S. Ceva poze aici.

luni, februarie 18, 2008

şi a mai trecut un an ...

...cică noi (bărbaţii) am fost meşteriţi de Dumnezeu în afara Edenului (unde era cald şi bine) ... de unde avem noi nevoie de sălbăticie & libertate. Eh, acum măcar ştiu de unde mi se trage şi muntele şi arcul:

  • luat de la poştă fibra neagră americană,
  • comandat raşină (bowgrip),
  • laminatelor păzea că vin!
  • început lucrul la încă 5 săgeţi,
  • cochetez cu meşteritul unei tolbe, încă nu ştiu ce model voi aborda, însă am materia primă (pielea ) pregătită,
  • troianul stagnează,
  • citesc încă o carte, eu, Bărbatul de John Eldredge

miercuri, februarie 13, 2008

Tirul protocaliu

IN GOD WE TRUST
"Pot totul în Hristos care mă întăreşte". Filipeni 4:13
Asta scria cu litere de o schiopă, pe marele tir portocaliu care a trecut pe lângă mine azi dimineaţă. A trecut şi ... merge mai departe să ducă mesajul.
Cineva din ţara asta, un om cu bani, a renunţat la sigla, numărul de telefon, adresa, domeniul de activitate de pe prelata tirului şi le-a înlocuit cu un mesaj din Biblie în care probabil că şi crede. Crede el, şoferul camionului şi oameni de pe stradă ...
Eu zic că e bine.

P.S. Stau şi mă întreb: cum se face că tirul a catadisit să treacă tocmai azi şi nu în zilele în care mă scald în ape mai tulburi? Adică, dacă trecea atunci, nu-l băgam de seamă? Oare / probabil când mă scald în ape tulburi, am şi vederea tulbure şi îmi este mai greu / nici nu vreau să văd astfel de tiruri ...

marți, februarie 12, 2008

Despre călători şi călătorii... de Vasile Alecsandri

pentru Kogalniceanu si cu "permisiunea" Anei:

Doreşti ca să-ţi trimit o descriere a Iaşilor. Iată dar că, pentru mulţămirea ta, mă hotărăsc a-mi scutura lenea şi a încăleca pe condei spre a întreprinde o plimbare pitorească pe uliţile capitaliei Moldovii. Te înştiinţăz însă că această plimbare am de gînd să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obicinuieşte mai în toate voiajurile.
Nu, eu nu înţeleg călătoriile ca cei mai mulţi, adică de a se face robul unui plan şi, în urmare, de a alerga ţintă pe linie dreaptă pănă la ţelul propus, fără a să abate din cale şi fără a îndrăzni de a ieşi din rolul de maşină drumeaţă. Numesc voiaj acela singur care, liber de orice înrîurire străină, urmează numai capriţiilor vremelnice a închipuirei şi care ia fiinţă fără pregătire, precum şi fără scop hătărît.
Adevăratul călător e acela care, cînd se porneşte la un drum, îşi propune să meargă unde l-a duce fantazia lui, astăzi spre răsărit, mîni spre apus, astăzi pe mare, mîni pe uscat.
Iar cît pentru acela care se jertfeşte de bună voie unui ţel întocmit după harta geografică, acela îl socot un curier însărcinat de a să purta pe sineşi ca pe un pachet dintr-un loc într-altul.

duminică, februarie 10, 2008

Golem

Terminat poliţa de la bancul de lucru,
Cadrul dulapului a căpătat formă,
O nouă carte: golem (are un gust ciudat, nu îmi place deocamdată. Am luat-o de dragu' domnei învârstă care vinde cărţi la libraria Eos de pe Porumbescu până târziu în noapte. De data asta am reuşit să nu o mai bag în sperieţi. Ea a citit-o cu ani în urmă ... mi-a recomandat-o şi am cumpărat-o renunţând tot odată la ghidul galactic pentru umblat cu capul prin nori ... pentru care am intrat de fapt.),
Săptămâna viitoare ... atelier de artă.
... fricosu-le!
îmi este dor de mine, îmi e frică de mine!

Florin zice [de fapt Coşbuc]:

Trăiesc acei ce vreau sã lupte,iar cei fricoşi se plâng şi mor.
De-i vezi murind, sã-i laşi sã moarã, cãci moartea e menirea lor.
Eu zic [de fapt un autor al cărui nume l-am rătăcit]:
... Whatever you do, be creative, do it a new way. Continue to explore the unknown. Be an innovator, invent, discover, create something because God is the Creator and each time that you are creative, you come closer to Him. Each time that you are creative, God creates within you...
Ce îmi rezervă viitorul? Ce am pierdut? Cât timp am pierdut? Ce am câştigat? Cât? (5. Ce câţi? - LOL)
Yap, nu f. coerent şi precis de data asta ...

vineri, februarie 08, 2008

Odiseea "dulapului"

"Aici pe dreapta iţi arzi un dulap de stă mâţa în coadă".
În coadă în coadă, dar cu ce preţ! [de energie şi timp] ...
Aşa a început, cu o simplă idee, la scurt timp după achiziţionarea apartamentului.
Timp de mai bine de 2 ani, nimic nu s-a întâmplat, până la declanşarea afacerii "termopanul" & proiectul troian.
De ce acum? Pentru că, dacă tot e vacanţă, şi tot ne adunăm la TM, 2 meşteri minunaţi, să folosim timpul cât mai eficient, să facem cât mai multe ...

Bilanţ de o săptămână meşteşugit:
  • termopanul: 1 zi, a mers strună
  • instalaţie electrică: 1 zi (aici intră şi problema cu VW)
  • teatru: 1 zi, vezi articolele de prin jur.
  • troian: 1 zi (decupat în lemn & început de şlefuit)
  • spiritual: 1 zi, duminica ...
  • umblături: altă zi
Praktiker & alte locaţii ... aproape am pierdut numărul de câte ori l-am vizitat... pentru oameni praktici [mai puţin organizaţi]:
  1. feronerie dulap + troian
  2. balamale analizate la brithouse
  3. balamale cautate in praktiker 2
  4. balamale cumparate in praktiker 1
  5. osb2 luat
  6. osb dus înapoi
  7. taiat materialele pentru poliţă banc pe Buziaşului
  8. frezat uşile pentru dulap pe Buziaşului
Şi am învăţat multe în săptămâna asta:
  • Musai, musai să apreciezi etapa de planificare,
  • Să nu te zgârceşti la preţ (chiar dacă nu ai butic în spate, este o melodie de la Taxi ...),
  • Să măsori de 2, 3, 4, 5 ori înainte să dai găurile,
  • Să ai răbdare,
  • Chiar dacă ai încredere în partener, nu strică să gandeşti cu capul tău, chiar dacă eşti obosit,
  • Există o mulţime de balamale în lume, inclusiv care nu necesită frezare (sic Mirela)!
  • O frezare costa 1 leu,
  • Panoul de pal se vinde la bucată sau la jumătate,
  • SEA vinde en-gros.
  • Dacă nu ai timp ... să faci bine să ai bani!
Dar ... totul e bine când se termină cu bine!
Evident, odiseea continuă, te ţin la 220!

joi, februarie 07, 2008

Aventura meşteşugărească continuă ...

Troianul a fost decupat în lemn cu preţul sudorii lui tata.
Uşile la dulap vor fi din brad.
Marţi meşterii au făcut o pauză intelectuală care s-a soldat cu o vizită la teatru la "Cyrano de Bufallo". Am fost in jur de 20, tot OSCET-ul era pe acolo.
Mai înapoi în timp: mama a venit cu mine la BIC.
Mi-am cumparat materiale pentru poliţa de sub bancul de lucru.
Ţi-am spus ca mi-am montat şi lampa de la Ikea?
Dar faptul ca am instalaţie electrică (o priză cu 2 ieşiri) pe balcon?
Încep să trăiesc! Pardon: continuuuui să trăisc cu pasiune şi energie şi optimism!!! (păcat că nu se vede tot timpul ...)
Acum ... cine poate să îmi vândă vreo 2 - 3 ocale de timp / săptămână?

Spor!!!

P.S. să nu aştepţi poze de la mine în viitorul apropiat că îmi e dat aparatul la reparat ... sunt puţin necăjit pe tema asta: nu voi putea să fac poze cu stadiile intermediare ale Troianului.

luni, februarie 04, 2008

Termopanul 2.0

Am făcut-o!
Sâmbătă am asistat la minunata instalare a termopanului pe balcon.
Totul s-a încheiat cu un succes covârşitor!
Mulţumesc celor implicaţi: Dumnezeu, Firma de Termopane, Părinţii.

P.S. Proiectul "Troian" demarat:

  • decupat şabloanele,
  • imprimat pe scânduri contururile,
  • cumpărat feroneria.
P.S2. Proiectul "Dulapul" demarat:
  • proiect & schiţa definitivate,
  • parte din feronerie cumpărată,
  • materia primă pentru cadrul de rezistentă disponibilă.
BONUS: un BIC cu participarea lui mama reuşit şi onorant.
No aşa da weekend!

ce să o mai lungesc:
să ai o săptămână binecuvântată!