duminică, noiembrie 06, 2005

Alte gânduri

Acum nu mi se mai pare atat de ciudată idea de "viaţa dedicată lui D-zeu". Nu sunt sigur că sunt cababil să îmbrăţişez o asemenea viaţă (mi-aş dori parcă ... dar îmi e frică că nu sunt suficient de puternic şi atunci când o să am probleme am să dau înapoi) dar ce e sigur e că nu mi se mai pare "absurdă" idea.

Mă gândesc că, în afară de mici probleme, eu până acum am avut o viaţa fericită şi fără griji majore ( problemele înfruntate de Pam, din cartea ce tocmai am terminat-o îmi sunt proaspete in minte ) deci eu am fost protejat. De ce? Pentru ca sunt slab? Sau încă nu a sosit momentul să "cresc spiritual" prin suferinţă. Aş vrea să cresc spiritual. Aş vrea să trec prin greutăţi ca să îl văd pe D-zeu la lucru şi să devin mai puternic, şi să mă apropii mai mult de el, aşa cum a facut Pam ... dar îmi e şi frică să îmi doresc asta, să mă rog pentru asta ... dacă îmi îndeplineşte Domnul dorinţa şi mă va trece prin greutăţi ... şi mie o să mi se pară greu şi rău ca am cerut aşa ceva ... Nu vreau să îl provoc pe D-zeu. Da, ştiu:

  1. El nu poate fi provocat
  2. 1 Corinteni 10:13 - adică: "Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumneazeu care este credincios, nu vă îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi rabda."

Şi îmi e frică să nu fiu ipocrit: mă străduiesc să aplic ceea ce gândesc. Dar îmi e teamă de slăbiciunea mea. Cer ajutorul lui D-zeu, pentru ca mă simt slab. Vreau ca El să mă ghideze. Vreau să îmi predau viata Lui. Ajută-mă să o fac cum trebuie / total. Mulţumesc!

Stadiu actual este: cred într-un D-zeu viu care veghează asupra noastră tot timpul şi sunt ( sper ) aproape de al vedea şi personal. De fapt, dacă merg prin deducţie deja cred ca e şi personal, doar ca îmi e greu să îmi însuşesc în totalitate idea.

Niciun comentariu: