marți, septembrie 30, 2008
sâmbătă, septembrie 20, 2008
miercuri, septembrie 17, 2008
Cu glezna în Retezat / Pas cu pas prin Retezat
Cu 3 săptămâni înainte de tabără am reuşit să îmi luxez glezna piciorului drept.
Dacă îmi dă voie doctorul pe munte, mă duc!
Mi-a dat... zupper!
Mă înarmez cu 2 glezniere, 2 beţe telescopice, diclac 5% gel şi încredere că Dumnezeu îmi va purta paşii. Ar fi trebuit să încep cu încrederea în El şi apoi în doctori, cârje şi bandaje, dar ca de atâtea ori, Îl "deranjez" după ce mi-am făcut toate celelalte preparative. [Noroc că e credincios!]
Renunţ [cu părere de rău] la varianta grea dar ... tot am să merg în tabără şi dacă trebuie fac mâncare şi păzesc corturile, şi tot o să am parte de aer curat şi peisaje frumoase, aşa gândeam înainte de plecare, când încă şchiopătam.
Şi acum în tabără.Nu se poate să stau la corturi, dacă merg cu grijă am să pot face ceva ture prin jurul corturilor.
După prima zi: Ei, vezi că poţi?!
La fiecare plecare în traseu mă gândeam dacă nu ar fi mai bine să nu-mi forţez norocul.
La fiecare întoarcere din traseu, eram fericit că m-am întors teafăr şi sunt cu un traseu mai aproape de a mă întoarce pe picioarele mele acasă.
Fiecare picior ridicat de pe pământ însemna un pas în necunoscut, un pas prin credinţă.
Fiecare pas pus ferm pe o piatră reprezenta o mică victorie, o mulţumire adusă Lui.
Şi uite aşa, pas cu pas, am ajuns să pun piciorul pe Piatra Iorgovanului, să mai calc încă o dată la 2509 m altitudine pe Peleaga, să mă aventurez într-un traseu nemarcat, să mă caţăr pe Judele. Am navigat la 75% din viteză, cu un consum suplimentar de energie. A meritat fiecare pas!
Am îndrăznit să suflu uşurat abea când m-am văzut în maşină. Cu ce drept? De parcă nu pe asfalt am călcat strâmb prima dată!
Luni, colegii de servici: No, te-ai întors întreg? Asta pentru că înainte de a pleca şi-au manifestat îndoiala iar eu le-am recomandat să fie cu ochii pe Reality TV.
Concluzie: în tabăra asta am învăţat cel mai bine valoarea paşilor mici & cum poate completa voinţa (care vine tot de la Domnul) neputinţa fizică.
luni, septembrie 15, 2008
marți, septembrie 09, 2008
luni, septembrie 01, 2008
Amintiri de toamnă
Mă inundă amintirile:
- prima zi de şcoală,
- ploaie,
- ore de la 7 dimineaţa,
- brumă şi ceaţă,
- şi apartament prost încălzit,
- şi stăteam cu hainele şi ciorapii pe mine, ca în cort,
- şi sub plapumă,
- şi nu aveam chef să ies de sub ea.
de
Sergiu
la
10:36 a.m.
2
reacţii
Chei: ganduri
duminică, august 31, 2008
Săgeată teleghidată
Oare acelaşi mecanism, prin care orice mic eveniment (fără nici o legătură evidentă) ajunge să se comporte ca o săgeată teleghidată capabilă sa lovească în acelaşi loc dureros de la mare distanţă, nu poate fi folosit in scop constructiv, sa te facă să creşti, să zburzi?
De fapt se poate, şi se şi întamplă ... când esti îndragostit, dar în restul cazurilor, există o forţă "gravitaţional-spiritual-sentimentală" care te trage în jos în bătaia săgeţilor teleghidate.
de
Sergiu
la
11:13 p.m.
0
reacţii
Chei: ganduri
luni, august 25, 2008
RT::Supravietuire Retezat 2008
- Autocar Timişoara - Haţeg,
- David întârzie,
- în autogară ne întâlnim cu restul trupei,
- microbusul marca Mercedes urcă frumos la deal,
- ajungem în poina Pelegii.
- Găsim un alt rest de trupă,
- instalăm corturi.
- După o vreme, un alt-alt rest.
- Traseu pană la Tăul Peleguţa,
- Mâncare de seară făcută la primus,
- somn.
- Mi-a fost frig azi noapte,
- azi, Piatra Iorgovanului, întâlnirea cu echipa unu (hardiştii),
- 3 echipe, 3 trasee.
- sms de la Iosif, hardiştii vin direct la Bucura joi.
- Miti şi o echipă de şoc au încercat să le vină în întâmpinare, au eşuat.
- Echipa lui Alin, s-a împărţit imediat după PI: una s-a întors pe unde a venit alta a făcut circuitul complet pe drum forestier, autostop cu salvamont (Adela singura fată)
- traseu nemarcat, în căutarea lacului Slăvei ... 2 echipe, abordare de dreapta cu rapel pe şnepeni şi căţărare pe pantă de 45;
- abordare pe stânga cu înot prin şnepeni, baie în obscurul lac denumit ad-hoc Mormoliciada (evident nume dat datorită numărului mare de mormoloci care înnotau pe acolo),
- mers muuuult în sud şi urcat pe creastă,
- privire de ansablu: lacul e jos sub noi, o minunăţie. Întorşi printre Ana şi Lia la corturi,
- Rapelienii l-au văzut şi ei de sus, şi s-au divizat încă o dată, rezultând 2 echipe una care s-a căţărat pe Judele (David-Care-lasă-oamenii-în-urmă, Bogdan-Clavicula, Sabina, Cristinuţa) şi alta cu Murgu' în frunte care s-a întors la bază.
- mare bucurie de seară: s-au intors fii şi fiicele răacitoare de pe Cernei şi Godeanu! Nu am mai avut ocazia să mai vad o aşa bucurie provocată de o reîntâlnire!
- atmosferă SUPERBĂ: din toate direcţiile zburau impresii şi bucurii şi istorisiri
- foc de tabără.
- mutăm corturile la Bucura cea cu mult frig, mult vânt.
- surpriză: nici frig, nici vânt!
- traseu pe Peleaga; şef de trib Sergiu, sau ... să zic Cristi?
- traseu nocturn pe Peleaga - trenuleţ de frontale pe creastă
- David & Co. traseu nocturn pe Porţile Închise.
- Judele, v.2 cu Miti,
- coborâre cu adrenalină, detalii la Cami.
- o nouă scindare, Piri duce lumea pe Retezat pentru 2 reprize de Wist
- Sabina solitară, e pescuită de hardiştii plecaţi să vađă Galeşul - salvamontul a putut să bea în continuare!
- Pleacă jumătate din tabără,
- relaxare cu afine pe la lacuri
- traseu pe retezat cu Sorin şef de trib
- festin culinar la prânz şi seară
- cântece folk & creştine & bancuri.
- Noaptea a plouat,
- dimineaţa soare!
- microbus dotat cu un scaun pliant şi unul de lemn cu spătar!
- adunarea şi la gară
- mafioţii în gară la Ohaba
- pe tren - cocktail inedit într-o sticlă de lapte
- a fost frumos! am fost 47!
de
Sergiu
la
5:19 p.m.
0
reacţii
Chei: oscet, raport, supravietuire
miercuri, august 06, 2008
vineri, august 01, 2008
Ziua a VII – a: Erba - Lugano
Hei, ne apropiem de final. Doar încă un hotel de verificat. E oficial: nu-mi place să fiu nomad, să dorm în fiecare seară în alt loc. Derogare fac poate dacă e vorba de cort.
Ne echipăm repede şi o ştergem cât mai repede din hotelul care a primit cel mai mic punctaj de până acum. Este 8:30. O coborâre neaşteptată ne aduce din nou pe malul lacului Como până în oraşul Como (9:15). Am oprit la o cofetărie şi am mâncat câte o gogoaşă, eu am băut un ceai, iar restul puţină spumă de cafea pe fundul unor ceşcuţe greu perceptibile cu ochiul liber. Glumesc, insă doar parţial: atenţie cum ceri cafea în Italia! Intrăm într-un supermarket, luăm provizii pe care le răvăşim jumătate de oră mai târziu pe o bancă pe malul lacului. Frumoasă privelişte: catarge, versanţi împăduriţi, pescăruşi. Uite şi barca zburătoare de la Colico! Ei, acum cu burta plină putem pleca.
Avem parte de un alt spectacol: vile elegante din piatră care emană rafinament şi stil prin toţi porii. Poduri din fier forjat suspendate peste drum pentru domenii care se întind pe ambele părţi ale drumului. Maşini sport.
Oups, la Argegno am făcut cu 200m prea devreme la stânga. Consecinţe:
- am ajuns pe partea opusă a văii,
- am admirat 3 sate [de vile] pe versanţi abrupţi,
- am avut parte de singurul loc de push bike prelungit.
Şi acum ulima coborâre ... spre lacul Lugano. E oficial: lacurile / râurile pot avea 2 culori: verde - maroniu sau alb - albastru - verzui. Lugano e din a 2-a cetegorie. O prefer. Căutăm loc de prânz.
Îl găsim: un parc de copii dotat cu cişmea şi minge spartă de şezut pe ea în Porlezza. Excelent! Mâncam restul de provizii şi apoi căutăm un loc de scaldă. Norocul ne surâde 30 min mai târziu: un promotoriu lângă un restaurant. Bifam şi lacul Lugano. 5 min pentru că se pregătea de o ploaie. Ce să mai zic, restul e istorie: intrăm din nou în Elveţia călare şi la 18:30 eram în faţa blocului lui Andreea, prietenul lui Britta. Aaa, am uitat de poza de sosire! Aplauze vă rugăm! Artificiile după ce se întunecă! Da, da, da, în onoarea sosirii noastre tot oraşul Lugano era îmbrăcat în haine de sărbătoare şi de la 22:30 va avea loc un spectacol de artificii sponsorizat de băncile elveţiene. Cred că va fi ceva superb! Hm ... sau să fi vorba de 1 august ziua naţională a Elveţiei? Posibil, oricum frumoasă sincronizare! [Uite aici ce a fost ... în 2 aug. pentru că în 1 reprezentaţia a aparţinut lui Dumnezeu: o ploaie zdravănă condimentată din plin cu trăznete şi fulgere.] Ne-am cazat la Hotel Rosa, cu 33.55 Euro/persoană, micul dejun inclus.
Hm ... îmi miroase a final ... mâine cu maşina până acasă, gata cu pedalatul! A fost ... nu am cuvinte, însă sper să se mai repete! Noapte bună, pe mâine!
Traseul pe bikemap.
de
Sergiu
la
10:12 p.m.
0
reacţii
joi, iulie 31, 2008
Ziua a VI – a: Colico - Erba (Anzano del Parco)
Bună dimineaţa!!! Bine că ţin jurnal, că încep să uit cum a fost pe la început. Am mâncat, am schimbat camera lui Paul şi purcedem la drum. Traseu pe malul lacului Como. Frumos. Case pe deal, strazi înguste. Au fost câteva care m-au impresionat: imaginează-ti o fâşie îngustă de pământ, mai degrabă stâncă, pe partea dreaptă a drumului. Vile cu garajul pe acoperiş, la nivelul şoselei, o privelişte acvatică pentru cei ce locuiau acolo şi un petec de gradină atent întreţinut. Dar nu, nu mă tentează, prefer o casă de lemn în zona Kloster.
Baie la prânz. O plajă cu nisip cam bolovănos, cu peşti mari, 30 - 40 cm. Nu, nu mai tai din ei, atât erau de mari. Lebădă, raţă cu pui. Mâncat la picioarele a 2 italience bătrâne fizic dar tinere în spirit aprinse de politica actuală. (numai că nu ne-au alungat de la picioarele singurei bănci aflate la umbră). Apoi au încercat să ne cumpere cu nişte bomboane. Mircea a oferit un spectacol gratis spre deliciul celor două şi a unui băiat dotat cu aparat foto. Am fost în recunoaştere prin zonă. Vile frumoase, mulţi bani sau ... o piaţă minusculă, în care cu greu poştaşul îşi întoarce scuterul, găzduieşte 4-5 numere de apartamente. Flori şi garduri şi ganguri înguste cu pereţi de piatră pe care sunt atârnate instrumente de pescuit intrate în dizgraţie. Oare felinarul plin de pânze de păianjen funcţionează? Oare cum arată noaptea. Cred că Jack Spintecătorul s-ar simţi în largul lui.
S-a mai răcorit, să mergem mai departe. Am fost nevoiţi să luam 2 "taxiuri", un scuter şi un biciclist de viteză care ne-a târât după el pe o şosea îngustă exact pe lângă autostradă. Ne-a fost de mare ajutor!
Chiar sub seară am ajuns la Anzano del Parco. Ne-am cazat la Cisa Hotel, hotel chinezesc cu 27.50 Euro/persoană. Am mâncat la restaurant. Chelnerii nu ştiu bine italiana. Aerul condiţionat a fost oprit peste noapte. Camera noastră nu a fost curăţată după foştii oaspeţi; a lui Mircea & Gerry mirose puternic a tutun. Evident eu am să dorm buştean, ne auzim dimineaţă!
Undeva tot pe la 70 - 80km am făcut şi azi.
Traseul pe bikemap.
de
Sergiu
la
10:09 p.m.
0
reacţii
miercuri, iulie 30, 2008
Ziua a V – a: Tirano - Colico
Dimineaţă Anna ne-a dat plăcinte cu măr. Ne-am despărţit cordial. Am aflat că şi ea este biciclistă: a făcut într-o singură zi 200km, trecând 2 pasuri din Alpi cu o bicicletă de curse, fără bagaje. Am găsit la ea 2 broşuri cu trasee de MB: hartă, profil, descriere, împărţire pe grade de dificultate. Aşa ceva ar fi frumos să avem şi noi ... doar că am avea nevoie şi de o infrastructură de drumuri mai bine pusă la punct. Mulţumim Anna pentru găzduire & masă.Am plecat din Tirano. E 9:45.
O coborâre lentă, o zi toridă. Amiază petrecută la umbra unor copaci de pe marginea drumului, unde am mâncat şi am dormit. Cea mai fadă parte a traseului: drum circulat, soferi mai puţin politicoşi ce rulau cu viteze mari aproape de noi, căldură mare, peisaje net inferioare celor la care am fost expuşi zilele precedente. Paul pierde aer. Ajungem în Colico. Este 16:00. Ne cazăm la Motel Aurora şi mergem să găsim lacul şi să facem baie. Minunat: un fel de Văliug mai avansat, dotat cu multe, multe barci cu pânze, altele zburătoare, kitesurfing. Ar trebui să încerc şi eu sportul asta ... dar m-am mulţumit cu o simplă baie. Am mers la cumpărături. Ne-am întorc în camere şi am încins un ospăţ la Mircea & Gerry în cameră. Apoi am adormit cu geamul deschis: cald şi gălăgie. Nu ţi-am spus că hotelul în care stăm este pe merginea drumului, optimizat pentru şoferii de tir. 30.00Euro/persoană mic dejun inclus. Avem şi furnici în cameră, cred că le-am adus noi de la picnicul la iarbă verde de la amiază Mă culc. Sper ca traseul de mâine să nu fie ca cel de astăzi. Azi am pedalat 80km. Diferenţă de nivel ... 180m. Noapte bună!
Traseul pe bikemap.
de
Sergiu
la
10:05 p.m.
0
reacţii
marți, iulie 29, 2008
Ziua a IV – a: St. Moritz - Tirano
Azi mi-am luxat glezna. Am avut parte de o vreme superbă. Am mâncat la hotel, admirând spectacolul ridicării ceţii din vale dezvăluindu-ne spledoarea munţilor scăldaţi în lumina soarelui de dimineaţă. Superb! Vizităm oraşul. Singurul loc unde am gasit floare de colţ (edelweiss) a fost într-o glastră într-o cafenea, noroc cu Gerry! (în Piatra Craiului am văzut pe lângă potecă, pe toate gardurile 1:0 pentru PC!). Poze pentru aducere aminte şi în şa: ne aşteaptă pasul Bernina! Oups, mi-am uitat ochelarii! Înapoi după ei. Rămâi cu bine St. Moritz, poate într-o zi ne vom revedea.
Mi-am ajuns oamenii după vreo 10km, când a început urcarea. Superbă, lină urcare, peisaje elveţiene de neuitat. Un geţar ne-a încântat privirile pe dreapta, o bună bucată din urcare. Mircea a găsit o brască de porţelan pe şosea. Uite aşa mi-am făcut rost de singurul suvenir din Elveţia. Aaa, şi 3 flori presate. O veveriţă speriată a uitat să mai plece din drum. Am reactivat-o tragând-o de coadă. Văcuţe elveţiene, chiar înainte de a fi vopsite în mov. Hei, suntem în vârf: Pasul Bernina 2330m. Este ora 13:00. Genial! Mâncăm pe o piatră înconjuraţi de munţi şi lacuri. Ca să se aşeze mâncarea dăm o fugă până pe Vârful cu băţ. Am ajuns la 2536m. În faţa ochilor ni se prezintă alte imagini de neuitat. Asta e ceea ce ne aşteaptă: o coborâre luuuuungă de 30km cu o diferenţă de nivel de 1900m.
Cu degetele încleştate pe frâne am început să coborâm. Dar vai, ce este pata neagră de pe şosea? Mă apropii de ea cu 33km/h. Da! Este şapca cu cozoroc a lui Mircea. Frânez în 50m. Opresc pe dreapta, las bicicleta, fug pe drum, recuperez obiectul pierdut şi dau să mă întorc repede pe margine. Ei, şi aici s-a produs evenimentul de neuitat: am călcat cu dreptul exact acolo unde se termina asfaltul şi începea griblura. Graba strică treaba. Nu cad, mai fac 3 paşi până reuşesc să mă opresc în stâncă. Of, nu poate să fie bine, mă doare, am călcat zdravăn pe el. No lasă că văd eu de el jos, acum e oricum la vale, sus în şa Sergiule, să nu începi să mi te plângi! Îi ajung din urmă, s-au oprit ca să-şi răcească şi cureţe genţile, să-şi ungă lanţurile. Le povestesc. Pornim mai departe.
Prima trecere a graniţei pe bicicletă: Eleveţia spre Italia! Doar am încetinit. Schimbări dramatice de temperatură, de la 20 şi ceva la 35! Pentru o vreme am uitat că e vară şi trebuie să fie cald. Alt stil de case (multă piatră folosită ca ornament), altă calitate a drumului.
Ajungem în Tirano. Oprim într-o intersecţie. Am aflat unde stă Anna! Să mergem. Din 2 încercări nimerim. Super primire, ca pe nişte oaspeţi dragi. "Geanta" latină! Zupeer! Un etaj din casă e al nostru: 2 dormitoare, o baie şi o sufragerie cu TV. 20.00 Euro/persoană, micul dejun inclus. Mi-am admirat glezna: dacă nu era a mea şi o vedeam la altcineva, m-aş speria! Primesc asistenţă medicală şi încurajări de la văru & unchiu. Ieşim în oraş. Străzi înguste, multă piatră, simt Italia!Mâncăm. Eu lasagna + pizza. O bere costa 5 Euro! Sigur vrei să mai bei? Norii vor să se scuture, hai acasă repede. Stai, nu chiar aşa de repede, mă doare glezna ... de genunchi am uitat demult. De fapt nu mai simt nimic la genunchi. Yuppeee!
Eu nu ma uit la meci, mai bine scriu în jurnal. Of, îmi e ciudă că mi-am luxat glezna! Mă culc. Adorm cu piciorul ţinut sus pe o perna. Dimineaţa o să fie mai bine. Noapte bună!
Traseul pe bikemap.
de
Sergiu
la
10:01 p.m.
0
reacţii
luni, iulie 28, 2008
Ziua a III – a: Zernez - St. Moritz
Am mâncat bine de dimineaţă la Fili în Zernez, am tras o poză de grup la pinguinul stilizat şi am purces la drum. A fost un traseu lejer. Ce mi-a placut: un om in scaun cu rotile, mergea cu 15km/h şi se bucura de peisaje şi aer curat. L-am depăşit pe loc drept, ne-a depăşit zâmbind la urcare.
Am ajuns sus in Sankt Moritz. Este ora 13:00. Suntem la 1800m. Staţiunea e frumoasă dar împrejurimile îţi taie respiraţia! Oare se poate ceva mai frumos: munte, lac, trasee de biciclete, munţi înzăpeziţi, gheţari. Mulţumesc Doamne, mulţumesc unchiule! Cred că mi-ar place să stau aici. Sau cel puţin să revin.
Picnic pe malul lacului, cu o panoramă demnă de amintire în clipele de îndoială. Lacul e dotat cu barci cu pânze şi cu vânt constant ce se porneşte pe la amiază şi ţine până sub seară. Da, data viitoare îmi aduc şi zmeul!Mâine ne aşteaptă ultima trecătoare apoi vin lacurile.
Cazarea am avut la Jugendherberge Stille, 16 în cameră, dopuri de urechi, duş la etajul 1 sau 2, noi eram la demisol, aproape de sala de jocuri. 25.30 Euro dormit, cină şi dejun.
După ce ne-am cazat şi ploaia s-a mai domolit am pornit în recunoaştere cu Mircea. Am vizitat toate lacurile, un traseu de 30km. Superbe amenajări. Paradisul bicicliştilor!
Seara am avut o tentativă eşuată de vizitare a oraşului datorită condiţiilor meteo: vânt, ploaie, frig. Să nu uităm că suntem la 1800! Nu-i nimic, vizităm dimineaţă înainte de a porni la drum.
Azi am făcut cam 70km. Diferenţă de nivel nesemnificativă.
Noapte bună şi vise frumoase cu pompe cu monometre pe marginea drumului!
Traseu bikemap.
duminică, iulie 27, 2008
Ziua a II – a: Davos – Zernez
După ce am mâncat bine de dimineaţă, bufetul suedez din Elveţia, noi, 3 x-români şi unul în prezent, am pornit agale să vizităm oraşul. Mai să se prăbuşească munţii pe el. Aşa da!
Şi ... la 10:30 să înceapă urcuşul: ne fixăm pe foiţa mică, pinionul mare şi cu viteză ţestoasiană ne avântăm să cucerim primul nostru pas din Alpi. Un fel de Transfagărăşan Alpinian cu un lac şi o cabană în vârf; 15km de urcare si 20km coborâre. Vremea a fost în general bună mai puţin în vârf, unde am ajuns în jurul orei 13:30. Am plecat din Davos cu o durere surdă de genunchi stâng, către finalul urcuşului aveam dinţii încleştaţiş fiecare împins de pedală însemna un pumnal înfipt în genunchi. Am pedalat mai mult cu piciorul drept. Oare am să pot să merg până la capăt? Trebuie!
Acolo sus, am făcut puţină mişcare, până pe un platou din apropiere, dotat cu un umil lac alpin, am făcut poze standard de victorioşi şi am coborât înapoi la Flüela Hospiz, localul din vârf, unde ne-am încâlzit extremităţile şi am băut un suc. Dar, cum biciclistului îi şade bine în şa, la scurt timp ne-am luat echipamentul de coborâre (pantaloni şi geacă anti vânt & ploaie), am făcut poza de grup şi ... yupeee la valeeee!!! Flüelapass (2383m), cel mai înalt pas din Alpi terecut cu bicicleta de noi. În câteva minute am fost jos, Susch, cu genţile înroşite, saboţii topiţi şi degetele încleştate pe frâne ... unii dintre noi.
Acolo, pe malul râului Rihn, ne-a întâmpinat o ploaie frumoasă de vară. Ne-am adăpostit sub un pod de lemn. A urmat o porţiune relaxantă pe orizontală până la Zernez unde am ajuns în jurul orei 17:00.
Am înnoptat la Hotel Fili cu 33.59Euro/persoană cu mic dejun inclus. Un hotel rustic, cu un interior cald de lemn. Camera dotată cu chiuvetă, iar pentru alte operaţiuni existau alte 2 incinte accesibile din camera comună. Foarte frumos din partea lor: o sală cu mese pusă la dispoziţia a 3 sau 4 dormitoare, loc de dăpănat impresii şi jucat şeptică. După masă eu şi cu Mircea au mai tras o tură prin împrejurimi vizitând campingul, biserica & ţinţirimul. Seara am ieşit cu toţii la plimbare şi ne-am întâlnit cu un bătrânel plecat de 10 zile de acasă cu bicicleta, ( tocmai din Würzburg, dacă bine reţin ) aflat în Zernez, seara în căutarea unei îngheţate. Ne-a făcut poftă aşa că ne-am luat şi noi.
Distanţa parcursă azi 40km, diferentă de nivel de 800m, am avut parte de înclinaţii de 12%. O zi remarcabil de obositoare. Mâine se anunţă o zi lejeră, genunchiul meu se bucură în mod deosebit. Woau, şi voi vedea renumitul St. Moritz! Somn uşor, bicicliştilor!
Traseu bikemap.
sâmbătă, iulie 26, 2008
Ziua întâi: Hailbronn – Mastrils – Davos
La 7:00 am plecat din Hailbronn cu maşina şi 5 biciclete: 3 pe capotă, 2 atârnate de cârligul de remorc
Am avut parte de privelişti elveţiene minunate:
- versanţi înverziţi şi cosiţi de parcă ar fi fost gazonul cuiva
- peisaje cu Milka & Heidi,
- case pictate din lemn,
- tunele şi poduri,
- oameni ospitalieri,
Am ajuns acolo la
Seara, la intrarea în oraş, am fost întâmpinaţi cu o ploaie uşoară şi cu 14C.
Am avut apă la discreţie pe drum, eu am mers cu o sticlă de 750ml tot traseul.
Am avut o tentativă de a merge pe trasee de bicicletă, dar ne-am răzgândit după ce unul din ele ne-a urcat şi ne-a coborât până "ne-a ieşit apa din cap". După o asemenea experienţă s-a decis să rămânem pe drumul principal de maşină (în special decanul nostru de vârstă a apreciat decizia). Gerry a ajutat un biet biciclist care a făcut pană vânzându-i o cameră.
Distanţa totală parcursă azi a fost de 50km şi o diferenţă de nivel de 1700m, la care aş mai adauga încă 200 - 300m urcaţi şi coborâţi pe traseele de bicicletă. Mâine avem o zi mai uşoară ... teoretic.
Traseu bikemap.
luni, iulie 21, 2008
Nunta la Dej
O căsnicie inundată de armonie şi lumină de Sus!
Inedit, echilibru, aventura, provocări, tot cu El.
Pentru tine R.
ING Self Banking din Nufărul
Există 3 asemenea edificii în Oradea din care cel mai apropiat era cel din Nufărul. Alternative: 10 min pe roţi, 20 pe jos. Varianta b) evident. p-Popas la McDonald. Alarme false, bănci pe traseu. Cu cat drumul e mai anevoios, răsplata e mai apreciată. Se putea ca ING-ul de lângă restaurant să nu fi existat.
Piaptăn roz
Dimineaţa V constată lipsa unui accesoriu vital părului. Intră într-un magazin de alimente şi se întoarce cu un piaptăne roz. Problemă rezolvată, putem pleca la nuntă.
Farmacie din Oradea
Farmacista nu a avut prezenţa de spirit necesară provocării lansate de V:
Dacă nu le ia doamna, le iau eu!Grand Master - sosirea
Era vorba de 2 aspirine ca rest, în valoare de 10 bani, pe care nu le-a mai primit clienta dinaintea noastră.
Nu, nu! Ce doriţi, ce doriţi?
2 paturi simple + 2 cămăşi călcate = 1 pat matrimonial
Cazare la dej.Camera 122. Pat marimonial. Cuplu? Nu. Camera 008, 2 paturi simple. Diferenţa: 2 cămăşi călcate superb. Tranzacţie încheiată de V. Uşă deschisă de S.
Grand Master - plecarea
Nu circulă personalul de 11:50 din Dej în zilele de sâmbătă şi duminică. Consecinţe:
- taxi anulat,
- şofer dezamăgit şi cârcotaş, [în urma unei discuţii cu V a fost nevoie să accepte 2 lei în loc de 5 pentru că a venit de pe deal ...]
- autostop din Dej spre Cluj,
- prins un microbuz.
Sub egida mai sus menţionată: îngheţată în Oradea, hamsi şi plăcintă în Felix, prajitura în Cluj.
de
Sergiu
la
10:37 a.m.
0
reacţii
marți, iulie 15, 2008
Miruna
Bine ai venit, Miruna. Să creşti frumos!
versuri ...
Draga Miruna, iti spun printre soapte
Imi place camasa ta de noapte,
Dar, mai ales, vreau sa-ti dau de stire
Sa mi-o lasi ca amintire,
Sa mi-o lasi ca amintire.
Nespus de frumos dormeai o noapte blanda,
Zambeai prin somn iar eu stateam la panda,
Sa nu te trezesc sa tulbur visele tale,
Dar vreau sa-ti iau si costumul de baie,
Sa te-admir cu si fara costumul de baie.
In Gradina Botanica,
Intr-o duminica
Ea se plimba.
Ne-am fotografiat
Cu un vechi aparat
Automat.
Un celebru si bun coleg de facultate
Spunea c-aveai blugii rupti la spate,
Veneai spre casa cand afara ploua
Cu troleibuzul optzecisinoua,
Blonda si trista cum ne-ai placut noua.
Cu palaria de paie cu panglica mov,
Ieseai din cladirea de pe strada Snagov,
Usor te-ndreptai spre Calea Mosilor
Sa-ti iei bluza pepit de la Bucur Obor,
Bluza pepit de la Bucur Obor.
Venind din practica
Poseta galbena
Ea isi lua.
In magazine-a intrat
Fusta si-a cumparat
Maxi-nflorat.
Draga Miruna, ce rost are sa-ti cumperi toate lucrurile acestea?
Cheltuiesti o suma prea mare de bani ...
De fapt, stii foarte bine ce-ti spuneam in seara aceea,
printre soapte:
Imi place camasa ta de noapte,
Dar, mai ales, vreau sa-ti dau de stire
Sa mi-o lasi ca amintire,
Sa mi-o lasi ca amintire ...
Acum ma privesti dintr-o poza cu zimti,
Atunci aveai nervi dar si buze firbinti,
Si te-auzeam cum strigai, printre soapte:
"Unde-i camasa mea de noapte?
Unde-i camasa mea de noapte?"
La mine-i camasa ta de noapte,
La mine-ï camasa ta de noapte,
Plang pe camasa ta de noapte,
Plang pe camasa ta de noapte,
Plang pe camasa ta de noapte...
de
Sergiu
la
10:38 p.m.
0
reacţii
luni, iulie 07, 2008
5km/h & Moş T. înfierbântat
Î: cât timp crezi că îi trebuie lui Moş T. să parcurgă 15km?
R: dacă e coloană şi e vară ... mult.
Dar e bine că am ajuns la bază.
de
Sergiu
la
10:47 a.m.
0
reacţii
Chei: mos teacă
marți, iulie 01, 2008
mini-RT
Duminică seara: mini-tură "fulger".
Am refăcut o parte din traseul parcurs cu o săptămână înainte. Am plecat pe la 18 de acasă, am ieşit din Timişoara pe la Dumbrăviţa şi apoi am continuat până la Pişchia. Acolo am băut apă,
am stat 10 min, apoi am luat-o în sus spre Bencecu de Sus, până am intersectat ultima parte a traseul cunoscut (drumul de ţară printre lanuri) şi am continuat pe el spre Timişoara. La 21 eram acasa şi mă uitam la film.Au fost 53km. 50% asfalt cu gropi, restul drum de ţară. O medie de 24km/h pe asfalt, una de 18km/h în total. Viteză maximă 49km/h.
Am fost încantat să constat ca am recunoscut intersecţiile şi mi-am amintit pe unde să o apuc. Prima parte a traseului am "refacut-o din avion" cu google maps. Singura zonă de care nu sunt sigur a rămas zona de mijloc, pe la rezervatie de cerbi târnopătari.




