miercuri, ianuarie 23, 2008

Afacerea "Termopanul"

şi totuşi termopanul trebuie pus, dacă mai exista o urmă de îndoială vântul de azi noapte a spulberat-o!

Î: Ce făcea Sergiu azi noapte, pe la 1:25?
R: Era în pijama, pe balcon, încerând să ţină piept naturii dezlanţuite!
Cu ceva timp în urmă, pe când umblam hai hui prin Apuseni, natura îşi făcea de cap pe la mine pe acasă: un vânt / fuiag năpraznic a zdrobit / îngenunchiat un panou de plastic glisant şi un geam mare de sticlă de la mine de pe balcon şi le-a trântit jos în iarbă.
De atunci, am aer curat şi proaspat pe balcon fără pic de efort ... şi o inimă puţin zbârcită, la gândul că istoria se poate repeta. Solutia era evidentă, singura problemă este că termopanele se dau doar pe bani ...

Să revenim în prezent, sau mai bine zis ... în trecutul apropiat, aseară: butonam eu de zor la un program când zgomote ciudate interferau cu codul! Ce să este oare? Pornesc WeatherPulse şi temerile cele mai sumbre mi-au fost confirmate: este vânt afară!!! Ce e de făcut? Nimic, spun o rugăciune & aşteptăm să se liniştească. Dar vai, şoseţica electronică zicea că o să fie şi mai rău! Haide măi, nu pune răul în faţă: o să fie bine! Ajung la un liman cu codul, şi decid să ma culc.

Ha! Ce să poţi dormi domnule?!? Cred că acum o înţeleg pe Dorothea cu tornada ei, ce a purtat-o departe de [Ar]Kansas ... Mamă ce vânt năpraznic! Iau măsuri acustice drastice: înfund urechea funcţională adânc în pernă şi peste aia troglo, aştern o pernă grea decorativă. Dar, incredibil, prin toată acestă izolaţie fonică ... zdrangăniturile de pe balcon ... răzbeau!

No, nu se mai poate! Şi aşa nu pot dormi, mă scol şi iau problema în mână! Ies pe balcon şi studiez fenomenele: curenţii de aer şi efectul lor asupra structurii mele de protecţie de pe balcon. Concluzie: varză domnule, varză! Pun mâna pe scotch, lemne, cartoane, cârpe şi încep acţiunea de peticire şi estompare fonică. Puţin scotch aici, o cârpă îndesată acolo, o tijă de fag dincolo & o placă de carton. După aprox 15 min mă declar satisfăcut, valoarea decibelilor a scăzut considerabil, exista mari şanse să pot dormi. Mă întorc în cameră, admirându-mi petici-o-lucrarea de sub o plapumă groasă: minunat, o, dulce linişte!

Dar vai, incredibil: după ce am terminat lucrarea ... s-a terminat şi vântul.
Nu e genial?!?!?

... şi totuşi termopanul trebui pus ...

vineri, ianuarie 18, 2008

Pact culinar

Ieri am reuşit joncţiunea!
Am gătit între 7:30 - 8:00 dimineaţa, ca să pot să vin la sevici cu noua mea creaţie culinară: ____ incredibil, la fel ca şi ieri am uitat denumirea produsului! Dar pot să vă zic reţeta ...

  • ceapă călită
  • o conservă de ciuperci peste
  • apă
  • smântână
  • făină
Da, ai citit bine, este pură din punct de vedere salinic ... nici un pic de condimente sau sare ... pentru că, pur şi simplu am uitat. Ceea ce evident mi-a reamintit de mâncarea de spital şi de Vâlcea & avioane supersonice.
A, ca şi garnitură am făcut o porţie de mămăligă, tot pură.
De ce pact culinar / joncţiune reuşită? Pentru că şi Mirela a făcut acelaşi pas în necunoscutul univers culinar, o dată cu mine. Ea însă s-a depărtat de puritatea originală ... a introdus tot felul de ciudăţenii:
  • mărar
  • usturoi
  • sare ...
Şi totul a pornit de la antemergătoarea noastră în ale bucătăriei, Claudi, care a meşterit o asemenea compoziţie de substanţe comestibile cu doar 2 zile înainte şi ne-a provocat şi pe noi!

Mult să trăiască Uranus care a ajuns să vadă lumina crudă a lumii pentru prima dată ieri!
Este mic, instabil, necopt, incapabil să-şi poarte singur de grijă. Trebuie sprijinit şi protejat de ... supraclicitare! (sic. Alex!) ( poate cauza răni interne remediabile)

duminică, ianuarie 13, 2008

Sirin Ricteuse

"Odihna însemnă bani şi banii însemnă odihnă"
Amintiri din copilărie ...

duminică, ianuarie 06, 2008

Planuri / 2008

Asta mi-aş dori / 2008 cu voia Lui. Oare ce îmi va da?
Anul trecut nu mi-am planificat nimic şi ... nici nu simt că aş fi făcut mare brânză.
Îmi e frică să îmi fac planuri. Aş vrea să le fac cu El împreună. Să vedem ce iasă ... Cam astea ar fi ...
Spiritual/relaţional:

  • dragostea Lui
  • găsit perechea
  • făcut logodna cu perechea
  • curaj spre viitor - DA
  • ucenic
Apartament:
  • uşă de fier
  • termoan pe balcon - DA
  • dulap pe balcon - DA
Materiale:
  • digital DSLR - DA
  • monitor
Pasiuni:
  • arc laminat
  • traversat alpii pe bicicleta - DA
  • căluţ de lemn - DA
  • zmeu
  • scrie o poveste - DA
Profesional:
  • lansat SUA - DA
  • un nou proiect - DA
  • [schimbare (firma, locatie, responsabilitati, domeniu)] - DA
Doamne, tu ce vrei?
P.S. articolul acesta va cunoaşte lumina publicului doar în măsura în care mă voi simţi confortabil cu realizările mele, mai pe sfârşitul lui 2008.
P.S2. DA-urile adaugate in 31.12.2008 ora 6:31!

A House With Love In It

lyrics by Nat King Cole

A house with love in it is rich indeed
although there are a thousand things that house may need
The carpet may be old, the room so plain and bare
and yet it's beautiful somehow when love is living there
A house with love in it just seems to bloom
as though the month of may were filling every room
So darling true the years with all my heart I'll pray
a house with love in it is where we'll stay
So darling true the years with all my heart I'll pray
a house with love in it is where we'll stay.
Mulţumesc celor care au făcut posibil timpul petrecut în regat.
La mulţi ani tuturor, ani calzi în suflet, dinamici, veseli, surprizători!

luni, decembrie 10, 2007

L-am văzut pe Vasile! ...

... prietenii ştiu detaliile.
M-am dus la un concert de colide, mi-am dorit unul de muzică folk.
Am primit unul de folk minunat [şi depresiv în lumina unora], însă mie mi-a trezit amintiri frumoase din copilărie ... m-a lovit melancolia de vinil. (acasă ascultam Socaciu la pic-up)
Cireaşa de pe tort: mi-am probat pe Tykva şi Herut în grădina din spatele blocului ... minunat!!!
Codat "Ispravnicii 1.0" ca în vis până la ore mici din noapte acasa ... ca pe vremuri.
Să ai o săptămână frumoasă!

sâmbătă, decembrie 01, 2007

Biroul sub asediu!

Yap, catapulta după lungi insistenţe din partea voastră a părăsit locul ei de pe frigider şi şi-a găsit un nou loc: la mine pe birou la servici.
Ce părere ai tu de un birou dotat cu o catapulta capabilă să proiecteze periculoasele mototoale de hârtie în adversari de birou aflaţi la o ameţitoare distanţă de 2m? ... Asediu uşor!

P.S. Oare să-mi duc şi arbaleta?

Despre ultimile două ....

De mai multe luni, când timpul mi-a permis am lucrat la perechea aceasta de arcuri. Le-am lucrat în paralel ceea ce a reprezentat o premieră şi un exercitiu de rabdare pentru mine:
să le văd evoluând încet împreună. Sper sa îţi placă.

Să încep cu Herut. În ebraică herut înseamnă libertate. Este un arc greu, puternic, pentru baieţi / bărbaţi capabil să lupte pentru libertate şi valori morale.

Specificaţii tehnice:

  • 20 kgf la o întindere de 71 cm
  • 134 cm lungime neîncordat
  • 127 cm lungime cu coarda pusă
Materiale:
  • fibră de sticlă pentru braţe
  • lemn de stejar pentru capete
  • lemn de fag pentru mâner
  • piele pentru "îmbrăcăminte"
  • os pentru protecţie cepete şi mâner
Continui cu Tykva. În ebraică tykva însemnă speranţă. I-am dat acest nume pentru că este un arc uşor, ergonomic, pentru copii / fete / femei. Exprimă tinereţe, exuberanţă şi priveşte viitorul cu optimism.

Specificaţii tehnice:
  • 11 kgf la o întindere de 64 cm
  • 127 cm lungime neîncordat
  • 122 cm lungime cu coarda pusă
De materialele folosite pentru Tykva nu îţi mai spun pentru că sunt identice cu cele folosite pentru Herut. Mai multe poţi afla de pe forumul arcasi.ro. Cine ştie, poate te faci şi tu săhăidăcar...


O zi frumoasă,
săhăidăcarul de pe tolstoi13

P.S. aseară, cu ajutorul lui Simo, au primit nişte huse minunate din material de flis gri, parcă ar fi nişte arcuri de pluş acum. Mulţumesc mult de tot, Simo!

Herut & Tykva





tjpzoom picture title

Herut






Tykva







vineri, noiembrie 30, 2007

Ardeleanul

de la Claudi
Definitie generala a ardeleanului:
Ardeleanul este acea fiinta nascuta la munte, crescuta la deal si capabila de integrare in orice societate de campie. Nu este un exemplar migrator, omniprezenta sa fiind explicata prin dragostea de calatorie. Se trateaza cu grija si de preferinta se intampina cu slanina si ceapa.
Cele 20 de ipostaze ale ardeleanului:
1. Ardeleanul este in toate privintele o fiinta blanda.
2. Ardeleanul nu se enerveaza niciodata. Pentru cei ce fac exceptie de la aceasta regula, vezi articolul 1.
3. Ardeleanul este de la natura o fiinta lenta. A nu se confunda lipsa de reactie, viteza, actiune cu leneveala, necunostinta sau in cel mai rau caz impotenta.
4. Ardeleanul este o fiinta practica. Daca langa el este un scaun liber el va face tot ce-i sta practic in putere sa il cedeze altcuiva.
5. Ardeleanul este o fiinta foarte politicoasa. Se saluta dimineata in oglinda, se saluta seara la culcare, si niciodata nu uita sa dea mana cu sine insusi.
6. Ardeleanul nu injura.
7. Ardeleanul mai scapa din cand in cand cate o vorba de duh. Pentru cei ce se simt insultati, rugam sa reciti articolul 6.
8. Ardeleanul nu este prin simpla origine, neaparat ungur si orice plasare a sa in astfel de origini poate constitui de multe ori o jignire [pentru cunoscatori, legea se formuleaza si astfel: Si in Harghita si Covasna exista romani!
9. Ardeleanul este finut.
10. Ardeleanul nu poate sa ajunga sa fie nesuferit. Pentru cei ce se indoiesc de acest lucru, reveniti la art 9.
11. Ardeleanul este mereu "deasupra tuturor". Daca la teatru, exista cineva cu un cap mai sus decat toti e fie jucator de baschet fie un ardelean.
12. Ardeleanul e extraordinar de inteligent.
13. Ardeleanul nu poate fi prost. Daca totusi asta e parerea pe care v-ati format-o aminti-va ca ardeleanul este extraordinar de subtil.
14. Ardeleanul este creativ. Orice pata uitata pe articolele de vestimentatie va fi argumentata printr-o posibila rapire extraterastra sau o aventura sexuala cu echipa de inot a Rusiei.
15. Ardeleanul este curat. Orice abatere de la aceasta regula este sudoare risipita pentru binele neamului.
16. Ardeleanul este hotarat. Cu un ardelean intr-un post de conducere orice firma de succes poate deveni cel mai puternic combinat agricol din Europa sau chiar din lume.
17. Ardeleanul este frumos, destept si modest. Orice exceptie de la acest articol este fie oltean, fie moldovean.
18. Ardeleanul este foarte sociabil. Conversatiile cu el se intretin greu din cauza ca interlocutorul nu intelege ca ardeleanul are nevoie de 20 de minute pentru a da un raspuns coerent.
19. Ardeleanul este credincios. A nu se confunda credinta in perenitatea tuicii si palincii cu naivitatea religioasa.
20. Ardeleanul este potent. Momentele cand ardeleanul ar putea sa para grabit se datoreaza programului existential extrem de incarcat la care un ardelean este supus.

P.S. Am reprodus textul integral aşa cum l-am primit (nici diacritice nu i-am adaugat, Alex!!!). Îmi cer scuze pentru eventualele ofense aduse ţie; oricine ai fi, fi vesel!

luni, noiembrie 26, 2007

Dacă mânca din celălalt pom?

Gen 2:9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.
Gen 3.22 Domnul Dumnezeu a zis: "Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele şi răul. Să-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el, şi să trăiască în veci."

Întrebarea:

Dacă ar fi mâncat din pomul vieţii prima dată iar abea apoi din cel al cunoştinţei binelui şi răului, cum ar fi arătat lumea & planul lui Dumnezeu?

... are rost să pun asemenea întrebări? crezi că mă ajută / ajută pe cineva?

Fac cum simt?

Creştinismul nu funcţionează pe bază de "fac cum simt". Dacă aş face doar ce aş simţi, când aş simţi m-aş duce de râpă. Universul e stricat, eu = parte a lui, merge natural în jos spre haos, sau să zic în sus spre o creştere a entropiei pentru a atinge echilibrul şi calmul absolut?
Oricum, eu cred că, nu funcţionează cât eşti insuficient de matur ca să simţi "ce trebuie".
Chiar, ce trebuie să simt? Voi, cei maturi, ce ziceti?

duminică, noiembrie 25, 2007

Ce apreciez eu la o răceală

  • automat se eliberează agenda de lucru oricât de încărcată ar fi fost
  • reusesc să fac lucruri prin casă care necesită timp (aici a NU se înţelege cumva activităţi gospodăreşti ci mai degrabă meşteşugăreşti; sau ca să nu mă mai învârt în jurul cozi ... este vorba de activităţi săhăidăcăreşti - mulţumesc Alex pentru descoperirea acestui minunat tezaur lingvistic autohton ... Cum am putut oare trăi până acum într-o asemenea ignoranţă şi să nu ştiu de existenţa săhăidăcarilor?)
  • primesc vizite şi cadouri de la prieteni (asta deja e super ofertă! - mulţumesc Cristi + Dani!)
  • îmi reamintesc de existenţa nasului & a sănătăţii a cărei valoare este mult subestimată pe timp de "soare şi pace"

Nu mă pot abţine să nu-ţi povestesc totuşi mai în detaliu: în zilele astea casa mea a fost atelier de marochinărie (şi la un pas de olărie, noroc / din păcate că nu a mai intrat în program):
  • Herut şi Tykva au primit hăinuţe de piele neagră cu pete de culoare portocalie. (în viitorul apropiat sper să primească şi nişte saci de dormit)
  • Mi-am măsurat tăria arcurilor (Herut are 20 kgf la o întindere de 71 cm iar Tykva are 11 kgf la 64 cm).
  • Şi da, mi-am dat nume la arcuri, ai o problemă cu asta? Crezi că ar trebui să consult un doctor până nu e prea târziu?
  • Mi-am mai făcut şi o protecţie din piele pentru degete mult mai simplă decât mănuşa cu 3 degete pe care o am în prezent. Sunt curios cum se comportă în teren.
  • Vreau să-mi mai fac şi o borsetă de arcaş (să nu-mi spui că nu ai observat că arcaşii poartă borsete de arcaşi la cingătoare?!? ... să ştii că nici eu! rft!) să îmi bag în ea toate mărunţişurile care se tot adună legate de acest sport. Da', auzi Sergiule ... o tolbă, o tolbă când ai de gând să-ţi faci?
  • Am lăcuit catapulta ... nu prea sunt mulţumit de cum s-a comportat lacul (sau poate eu sunt de vină).
  • În bucătărie am reuşit de am făcut nişte cartofi copţi. (asta oricum nu prea te interesează că i-am mâncat deja)

Să ai o săptămână frumoasă,
cititorule!

P.S. face ce face Tata şi uite-aşa ne dă planurile peste cap: ba mergi la Herculane, ba la Oradea, ba faci arcuri. Păi să mai planifici în asemena condiţii de instabilitate concediul din iulie?

miercuri, noiembrie 14, 2007

un tratament de şoc

tratament de la Mirela
(15:05:57) sergiu: stai că are o colegă de servici
(15:06:00) sergiu: un tratament de şoc
(15:06:03) sergiu: fi atentă
(15:06:09) sergiu: iei un căţel de usuroi
(15:06:13) sergiu: îl pisezi
(15:06:23) sergiu: îl bagi într-un pahar mic de apă
(15:06:29) sergiu: unul de ăla de ţuică
(15:06:34) sergiu: îl acoperi cu ceva
(15:06:41) sergiu: şi laşi peste noapte
(15:06:50) sergiu: şi dimineaţa dai pe gât licoarea
(15:07:09) sergiu: şi toţi microbii şi toate beteşugurile fug disperate de usturoi!
(15:07:19) sergiu: pentru cei mai gingaşi
(15:07:30) sergiu: se recomandă o lingură de miere băgată în licoare,
(15:07:38) sergiu: ca să mai îndulcească şandramaua
(15:07:46) sergiu: :D
(15:08:00) sergiu: să îmi zici dacă încerci că sunt curios dacă funcţioneşte
(15:08:10) sergiu: ... io sunt tare tentat să încerc :)

P.S. promit în mod blogistico-solemn să încerc cu proxima răceală!
P.S2. amendament direct de la sursă: dimineaţa înainte de bea licoarea şi de a adăuga opţionala miere, să strecori licoarea de usturoi, să rămână un fel de infuzie...

duminică, noiembrie 11, 2007

Un sfârşit de săptămână meşteşugit

L-am început prin a-mi stresat corzile vocale şi urechile altora la karaoke vineri seara (Yesterday ...)
Sâmbătă dimineaţa am făcut curat în casă & atelier. Am avut un atelier curat pentru max. 10 min pentru ca apoi să mă dezlănţui din nou ... of :D

  • Dispozitiv de strunjit manual la 9mm sageţile, pe bază de ax cardanic (sâc), motor ventilaţie ford (12v), balamală (sâc^2) şi hârtie abrazivă.
  • Dispozitiv de învârtit săgeţi pentru a fi vopsite (cresting e termenul în eng.) din lego (recunosc, am trişat ... trebuia să-l fac în atelier)
  • O coardă pentru arc
  • pregătit (strunjite la 9mm, ascuţite la capete în unghiurile necesare ataşării vf. şi nock-ului - Alex, ajutor: cum să-i zic pe ro. la nock?!! ) 5 beţe pentru 5 săgeţi
  • Încă nu am reuşit să ma decid asupra combinaţiei de culori pe care să o folosesc pentru arcuri.
Categoric nu-mi plac spaţiile aglomerate, super magazinele ... dar am găsit un minunat cântar (gradat până la 25kg) pentru a-mi putea calcula tăria, evident a arcurilor!
Programare flash, ce dor mi-a fost :)
Peştele a fost lansat la apă.

Doamne cât mă bucur de lemn, fier, os, piele! că eşti creativ şi m-am molipsit şi eu puţin, puţin de tot. (apropo de crezul meu ... vezi textul în engleză din deapta sus)
Tocmai mi-am dat seama că nu ţi-am spuc că arcurile sunt lipite şi funcţionale (asta s-a întâmplat printre picături dealungul săptămânii), mai au nevoie de nişte hăinuţe de piele şi lăcuire la capte.

luni, noiembrie 05, 2007

Aducere aminte, Apuseni 2007

Sâmbăta asta (3 nov.2007) a fost "Aducerea aminte" a taberei de supravietuire din Apuseni din anul aceasta.
S-a lăsat cu proiectare de clipuri filmate acolo, poze, depănări de amintiri, acorduri de chitara, decor de peşteră, compot, decernare de diplome, clatite. A fost ceva nou pentru mine să regizez aşa ceva şi mai ales să vorbesc în faţă! Noroc că eram printre oameni dragi. Da' m-am cunsumat, indubitabil! Nici examen de TS dom'le!
A ... şi mi-am reluat vechea pasiune de "redactor" la o publicaţie ... de data asta a fost Supravietuitorul, acum apoximativ 8 ani era Metamorfoze, revista liceului David Prodan din Cugir ... O Tempora! O Mores!!

No, să ai o săptămână de efect!

vineri, noiembrie 02, 2007

Examen stomatologic

Am promis ca revin cu detalii din Apuseni. Acest articol se regaseşte în Supraviţuitorul, nr.6, ziarul taberei, dar am ales să-l reproduc şi aici pentru tine care nu ai primit un exemplar (au fost editate doar 30). Dacă stau să mă gândesc, cred că restul articolelor cu impresii din tabără şi poze, le poţi găsi în viitorul apropiat pe oscet.ro.
No, gata cu vorbăria, să dapăn firul evenimentelor ...


Miti mi-a promis coborare în avenul Borţig, experienţă de 0 grade Celsius. Din păcate, cei 20 m iniţiali de adâncime s-au dovedit a fi mai bine de 50. Cum cererea pe piaţă a fost mare, oferta de corzi şi scari limitate am fost nevoit să abandonez. Dar … s-a revanşat cu vârf şi îndesat: am continuarea explorarii peşterii Ponorului, galeria dreaptă de la ieşire.
Am fost Miti, Alex, Ovidiu, Paul, Iosif & subsemnatul, alpiniştii – speologii care am înfruntat verticalul, alumecosul, întunericul şi umedul până la piele.
Până la “înfundătură” totul a decurs fără incidente: frontalele mângâiau pereţii umezi şi noi am înaintat sprinteni sărind din piatră în piatră. Acolo Miti, în lumina frontalelor, bliţurilor, rugaciunilor noastre, a instalat coarda pe perete: Erau acolo nişte pitoane în care am pus nişte carabe şi prin carabe am trecut o coardă. Până în zi de azi mă minunez de cum a reuşit să o pună dar mai ales să o dea jos! (dar să nu mă grăbesc cu povestea ... )
Şi … să înceapă aventura! După un instructaj succinct şi eficient ( de-ar fi aşa tot timpul transferul de informaţie profesor – ucenic ...) despre utilizarea corzii de asigurare, carabelor şi hamului, în ordinea aleatoare a numerelor de pe tricou am început să glisăm pe peretele vertical. Totul a mers şnur.
Pasul 2: escaladarea unei stânci folosindu-ne de corzi şi plonjarea pe partea opusă a stâncii în apa de la bază:
"Oare cât de adâncă este?
Oare ce este pe fund?
Cât este de rece?
Să sar încălţat sau desculţ?"
... Aprox. ½m, pietre rotunde, “ca ghiaţa”, încălţat.
"Genial!!! Simt că trăiesc!"
Ne-am regrupat dincolo de stâncă unde apa era mică şi lumea s-a încălţat. (s-a dovedit că doar eu m-am desculţat). Am continuat explorarea împreună. Şi … am mai reuşit să mai înaintăm cam 400m şi ni s-a înfundat de tot. Nu mai aveam suficient echipament ca să instalăm încă o trecătoare. Am luat câteva mostre vizuale pe support digital şi ne-am savurat momentul de glorie speologică. Apoi: stânga’mprejur … marş!
O nu! Perspectiva îmi era întunecată de gândul că va trebui să escaladez din nou stânca şi mai ales să glisez pe perete în sens invers. Am făcut aceeaşi împarţire mentală a viitorului ca şi în studenţie: înainte de examen / după examen. Dar ştiam că sunt pe Mâini bune. Stânca nu a ridicat nici un fel de probleme, dar peretele ... woau!
Încercarea 1: plin de optimism mă asigur de coardă şi încep glisarea. Mă împing în perete cu picioarele şi mă trag în mâini de coardă ca să ajung la carabă, să mă asigur dincolo de ea. Incredibil, nu reuşesc! Mă odihnesc atârnat în ham deasupra apei, lipit de perete. Degetele încep să îşi piardă dexteritatea. Hm, cine are nevoie de ea?!?!?
“No, hai Sergiu că poţi!”
încercam eu să mă încurajez. Încă o dată! Archzzz! Strâng din dinţi, îmi adun forţele mentale şi ... eşuez din nou!
“Sergiule ... ai o problema, hai acasă!”
Aşa că revin pe stânca de pe care am plecat şi am lăsat pe alţii să-şi încerce norocul. Si uite că ei au reuşit! Auch, no acum e acum!
„Ce te faci Sergiule cu onoarea ta de speolog-alpinist ... este cam harcia-parcea!?!? De ce m-aţi trădat voi, mâinilor?”
Tentativa no.2: am rămas despărţiţi de civilizaţie printr-un zid umed, într-o peşteră întunecoasă în munţii Apuseni! Mă odihnesc din nou, îmi încălzesc mâinile şi zic:
“Nu se poate să nu se poată!”
Apuc hotărât de coardă şi mă apropii minunat de aproape de carabă. Mai am atât de puţin! Sunt lângă ea!
“Hai Sergiule! Mâinilor, să nu mă dezamăgiţi! Trage!!!”
Hm … se pare că azi nu e ziua lor de glorie! Ce se gândeşte Sergiu:
să le dea muşcătură de ajutor, evident!
Detalii: în secundele petrecute în apropierea corzii plin de speranţă că voi reuşi, capul şi gura îmi era fericit aproape de un capat de frânghie care se întâmpla să fie şi el pe acolo ...
“Eureka! Apuc capul frânghiei cu dinţii şi în felul astă obţin plusul de forţă de care mai aveam nevoie ca să revin la civilizaţie! Minunată idee!” (asta ca să vezi câtă încredere am în dentistul meu!)
Gândit şi făcut! Apuc frânghia plin de nadejde în dinţi! Gata! Nu mai citi mai departe! Nu vrei să ştii ce a urmat!

...
Mâinile intră subit în grevă.
Lasă tot greul pe umărul dinţilor.
Iar aceştia din urmă se hotăresc la fel de repede că situaţia îi depăşeşte.
Cad în gol.
Mă opresc în frânghia de siguranţă.
Mă balansez puţin.
Mă stabilizez.
...

Scurt invetar stomatologic: molari: prezenţi, premolari: prezenţi, canini: prezenţi, măsele: prezente. Poziţii ... ok. Horeaaaa ... mulţumesc!
În cădere, ca şi souvenir, dinţii mei s-au gândit să ia cu ei şi banda de la capătul corzii care era acolo menită să impiedice deşirarea. Nu acelaşi lucru s-a văzut din exterior.
Schimbare unghi de vedere, Miti: după stabilizarea “eroului” nostru, el scoate din gură ceva şi aruncă în apă.
Două variante:
  • câţiva dinţi,
  • o bucată proaspat muşcată din stâncă!
... Ce bine că nici una din ele nu s-a dovedit a fi adevărată …
Revin pe stânca mea ce-a de toate zilele.
”O, “mama, unde eşti? Bate-mă de vrei, dar vin-o să mă iei!” ...cum zice cântecul.

Trece şi Miti. Eu şi cu Alex priveam cu jind la colegii noştri aflaţi în siguranţă pe mal, atât de aproape de civilizaţie, iar noi atât de departe...
Dar, atenţie, ni se pregăteşte ceva! Un sistem ingenios de învingerea gravitaţie pe bază de muncă în echipă şi prieteni. Minunat, se pare că noul sistem e găndit să funcţioneze cu 0 kgf dinţi şi 20% din kgf mâini anterioare. Am fost traşi spre civilizaţie, împotriva forţelor naturii, cu ajutorul unei frânghii trase de cei mai bravi dintre noi, am glisat spre mal.
Doamne, ce bine este să ai nadejde!
Şi ... ca un naufragiat îmi venea să îmbrăţişez stânca şi pe salvatori. M-am simţit neputincios; pentru prima dată în viaţă am simţit că fizic nu pot singur. Dar am ştiut tot timpul că nu sunt singur …

Drumul spre corturi a fost lipsit de peripeţii deosebite. Totuşi la ieşire ne-a aşteptat o altă surpiză: o ploaie torenţială cu tunete şi fulgere. Asta ca să fie sigur că nu rămâne vreo parte nefăcută ciuciulete din noi.
Ei, cam asta, fost ... într-o “plictisioare” zi din tabăra de supraviţuire, careia i-am supravieţuit atât eu cât şi dinţii mei.

No, unde mergem la anu’ ?

Sergiu,
cu toţi dinţii lui

luni, octombrie 29, 2007

Operaţiunea WC Prislop

Remarcabil de productivă a fost fam. Oprean la sfârşitul de săptămână ce tocmai a trecut.Aşa da!
+ indubitabil, toamna e frumoasă!
+ o săptămână binecuvântată să ai, dragă cititorule.