joi, martie 29, 2007

12 motive pentru a fi un Varsator

  1. Rareori incerci sa faci ceva la care stii ca nu te pricepi.
  2. Motto-ul tau : "Informatia inseamna Putere."
  3. Atat de independent.
  4. Imprevizibil total.
  5. Fascinat de tot ce il inconjoara.
  6. Dornic sa salveze lumea.
  7. Nu ii pasa ceea ce cred ceilalti.
  8. Pastreaza optiunile deschise.
  9. Un nonconformist notoriu.
  10. Individualist in alegerile pe care le faci.
  11. Iti plac delicatesele neobisnuite.
  12. Open mind : Lumea necunoscutului trebuie intotdeauna respectata.
corolar la "Dornic sa salveze lumea." ;)) sau releasul! by Mirela

miercuri, martie 28, 2007

Levitez!

Duminica la Sag, trasee noi, libertate, soare, ganduri, U2, Andy.
Ema a plecat in America.
Arcului de copil ii mai lipseste coarda si hainuta de piele.
Am si un manunchi de trestii cu care mi-am "ornat" un colt de camera pentru viitoare zmee - am mai facut asta cand eram mic si au stat cateva luni bune in casa fara sa se intample nimic drept urmare mama le-a aruncat, "exact" cand am avut nevoie de ele; ma vad nevoit sa fac o actualizare la produsul Sergiu: acum se livreaza si cu trestie ... adica trestia ... RAMANE!

sâmbătă, martie 24, 2007

Cochilia uriaşă

Ce păcat că nu am să pot recrea în cuvinte atmosfera ce am trăit-o în vis ... Ok ... hai să încercăm:


Scena 1 - Terminalul de plecare
Era un depou de metro subteran abandonat, cu multe şine paralele; foarte puţină lumină: majoritatea venită de la scânteile făcute de roţi în frecarea lor cu oţelul şinelor, restul venea de la lămpile cu petrol dispune de o parte şi de alta a trăsurilor trase de cel puţin şase perechi de cai.
O trăsură se pregătea de plecare: vizitiul îndemna cu un bici lung caii să ajungă la viteza necesară; roţile scârţâiau, cai scoteau aburi pe nări îndreptându-se spre finalul liniilor de metrou. În final două motociclete cu farurile aprinse conduse de nişte oameni îmbrăcaţi în piele roasă şi prăfuită escortau de o parte şi de alta, vehicolul temporal inedit; la finalul şinelor, atât motocicliştii cât şi trăsura - şi câţiva călători clandenstini care s-au prins de trăsura în momentul premergător decolării - au dispărut într-un nor de praf şi un vâjâit năpraznic.

Scena 2 - Cochilia uriaşă
O clădire imensă din piatră, aşezată în 4 colţuri, pe multe nivele. O scară interioară care ocupa majoritatea spaţiului interior, permitea accesul la coridoarele cu balustradă zdrenţuită de piatră de la fiecare nivel. În peretele exterior se căscau ferestre imense de piatră arcuite din care lipsea geamul, prin care putei privi o bucăţică probabilă de timp.
O mulţime pestriţă venită din toate timpurile mişuna pe scări şi pe coridoare. Unii erau îmbrăcaţi în zdrenţele evului mediu, alţii în blugii, adidaşii şi geaca anilor '80, alţii în fracurile secolului XIX; alţii ... în costume încă neinventate.
Toţi aşteptau o nouă şansă spre timpul lor, sau ... spre alt timp.
Urcând sau coborând pe scară puteai vizita timpul: jos de tot probabil că l-ai fi găsit pe T-Rex iar sus sferele Dyson.
Vântul puternic, lumina pălindă şi vâjjâitul năpraznic anunţa de fiecare dată sosirea unui nou transport: printr-o fereastră, trăsura, motocicletele şi călătorii clandenstini s-au alăturat forfotei cochiliei. În mai puţin de un minut, totul revine la normal.
Mici tarabe de la care puteai să îţi cumperi un peşte uscat de câteva sute de ani (dar care abia ieri a fost pregătit) şi alte suveniruri din tipuri apuse sau viitoare erau răsfirate pe scari şi coridoare aşteptânduşi stăpânii.
Eu eram suspendat între secolul XIX, XX şi XXI: printr-o fereastră am puteam observa curtea interioară a Templului lui Solomon de la Ierusalim plin de buldozere şi excavatoare germane iar în alt timp ... autostrăzi nesfărşite şi maşini grăbite pe acoperişul lumii.

Ca o cochilie uriaşă din care melcul a plecat, căzută în paragină, plină de găuri şi crăpături ...

Scena 3 - Iubire schismatică de pisică
Pisica îşi iubeşte stăpânul actual care îi dă de mâncare. Va iubi un altul care o va hrăni când actualul va renunţa. Oare cum reuşeşte asta?
Oups, asta nu avea ce cauta aici.

NOTĂ: m-a luat vântul literar-artistic şi m-a determinat să mai colorez pe aici pe acolo ce lipsea din vis ...
Stau şi mă întreb de unde mi-a venit; ieri am făcut doar săgeţi ... Oare este Aeroportul & Metroul din Munich "puţin" transfigurat? Nu mergeţi la Munich!!!

vineri, martie 23, 2007

Pe vremea când umblam pe jos ...

poezia e de la Ema, habar nu am de unde a facut-o rost dar îmi place: aşa că, sper cu permisiunea poetului necunoscut, am să o reproduc aici:



Unii oameni suferă de alergie, şi strănută sau tuşesc sau se scarpină…Eu (necunoscut) Scriu versuri.

Pe vremea cind umblam pe jos,
Carind la plase prin bazare,
Stateam la cozi, pentru mincare:
Dar traiam si bine si frumos,
Pe vremea cind umblam pe jos...
Si serile tirziu, la stele,
Visam la alte lumi stinghere…
Cintam mai mult, cintam duios,
Munceam din plin , munceam voios
Si-aveam si timp de toate cele…
Pe vremea cind umblam pe jos!
Pe vremea cind taiam butuci
Sa ne-ncalzim, sa facem cina,
Si caram apa cu galeata,
Nu cumparam nimic de gata.
Pe vremea aia , nu de mult,
Stiam sa minuiesc si sapa,
Si il citeam si pe Shakespeare…
Cum de-aveam timp? Acu ma mir,
Dar pe vremea cind umblam pe jos
Totul mi se parea frumos…
Si n-aveam timp de tinguit…
Cum fac acu` de cind m-am pricopsit!.
Pe vremea cind purtam sosoni,
Si reparam la pantofi talpa,
Lumea stia stinga de dreapta…
Cirpeam ciorapii la calciie,
Si n-aveam crize de mindrie…
Nu se-ntimpla sa auzim
Ca vre-unul n-are self esteem?!
Batrinii nu mureau stingheri,
Si pentru ciini erau hingheri!
Pe vremea cind purtam galosi,
Aveam respect pentru stramosi!
Si ce-amintiri mi-au mai ramas,
Din vremea cind stateam la bus…
Pe vremea cind mergeam pe jos,
Toamna aveam cartofi de scos,
Si ne ducea pe toti cu scoala,
Si nu-l lua pe unu boala!
Si cind ziceai ca mergi afara,
Nu era vorba de-un banchet,
Cu frigarui, turte, serbet…
Era-n ograda-un loc "maret",
Intre cotete, un alt cotet…
Nu parfumat si deodorat,
Sau primenit si asortat…
Aveam caracterul mai frumos
Pe vremea cind mergeam pe jos…
Si nu eram asa de disperati,
Ca nu sintem mai bine imbracati...
Cu anii, chiar mai mult de doi…
Ziceam ca hainele sint noi.
Copii ne salutau frumos,
Pe vremea cind umblam pe jos,
Si nu parea de loc pe dos,
Ca baietii sa dea sapca jos;
Sau sa se scoale in picioare,
Si sa dea locul! Era onoare!
Acu, insa ne-am pricopsit,
Cum nici nu-i bine de vorbit!
Si ce concept total pe dos,
Eu ala, sa umblam pe jos?!
Intepeniti si ruginiti,
Incovoiati si pricajiti,
Slujim la domni fara suflare;
Si construim mereu hambare…
……………………………….
Azi mi-a ramas un gind frumos...
Pe vremea cind mergeam pe jos,
Eram la timp la adunare!

Simt că trăiesc din nou!

Meşteresc săgeţi pe balcon, evident făcând din nou mizerie în balcon şi în casă după ce azi dimineaţă am terminat de aspirat şi de dat cu mopu!!! Dar cu ce satisfacţie!!! Habar nu ai!
Mi-am făcut şi dispozitiv de ascuţit conic la capete baghetele de lemn, de o gramadă de vreme mă tot pregătesc!
Long live penele de curent de la Electrica!
Long live România!
Long live Ciao!
Gata, am plecat, mai am de lucru, te rog să mă scuzi!

[Completare de seară] ... produsul finit:
Am mai adăugat poze aici.
O seară frumoasă!
Genial, azi nu e sâmbătă!!!

marți, martie 20, 2007

Vampiri pesimişti

care se hrănesc cu optimismul celor din jur. Ai întâlnit aşa ceva? Ai avut senzaţia asta?

Am visat că

am fost undeva la munte, pe malul unui lac.
Am pescuit 2 jumătăţi de peşte şi unul mare dintr-un lac care era f. fierbinte: după ce i-am curăţat i-am lăsat pe mal în apă să se fiarbă.
A venit un val (se pornise un vânt din ce în ce mai puternic) şi a luat cele 2 jumătăţi aşa că am rămas doar cu peştele mare (şi acesta recuperat în ultima clipă).
Apoi s-a pornit un vânt şi mai puternic şi o ploaie grea de toamnă. Ne-am grabit să ne instalăm corturile: erau 2 în formă de casă portocalii în interior cu veranda verde de jur în prejur, cu sistem de iluminat (oare avea şi instalaţie electrică?) şi un iglu albastru. (care nu se comporta prea bine în vânt) Aş putea să jur că e inspirat după fapte reale.
Apoi, în pelerine de ploaie, ne-am întors la mâncare ... surpriză: lacul a secat, peştele era încă pe mal dar puţin mai jos era şi acul de cusut piele pierdut al meu ...

Ghicitoare:

Câţi oameni sunt în visul meu şi care sunt aceştia?

luni, martie 19, 2007

O nouă Mirela?

Mi-am extins proprietatea şi în pod, deasura vastului meu apartament.
Ieri a fost AG la Vox.
Joi am fost în inspecţie la un laborator ţinut de Sneji.
Mirela are părul lins.
(sper ca mâine să revin cu dovezi)

sâmbătă, martie 17, 2007

Când oceanele ...

"Azi 15 martie 2007 ora 2 noaptea CODRUŢA A PLECAT LA DOMNUL..."

oferta lui sergiu

Azi (asta fiind joi) mi-am făcut simţită prezenţa la servici pe la 10:30: am rămas acasă să lucrez la zmeul luptător!
Şi aseară, am tot şlefuit la fibre de sticlă: am facut baghete; toată casa îmi e numai un praf de fibră de sticlă.
Eu nu înţeleg cum de mă mai suport?!?!?!
Mirela:

"stai să-ţi iei nevastă, aşteaptă numa'! Bucură-te tu de ce ai amu!"
Trebuie musai, musai să mă accepte cu praf de sticlă.Sergiu se da la pachet: sergiu + praf de sticlă.Îmi pare rău, nu se comercializează separat. Încercaţi vă rog alte produse, mai sunt şi altele pe acelaş raft ... Dar evident ...un alt sergiu fără sticlă nu găsiţi. Poate mai tarziu, încercaţi mai tarziu; dar nu garantez. Atunci poate să fie cu pilitură de fier sau ... cu aşchii de lemn, franjuri de materiale, sârme. Dacă doriţi, vă putem înştiinţa când se schimbă materialele din dotare. Lăsaţi vă rog la casă adresa de mail şi vă vom anunţa imediat ce se înregistrează o modificare în oferta lui sergiu.

miercuri, martie 14, 2007

Release de SE

Azi e mare zi mare pentru Ciao: ne pregătim să lansăm o nouă ciao-ţară!
Până acum am avut:

Şi de azi o să avem şi ciao.se. (la 16:05, ba nu la 16:11!)

marți, martie 13, 2007

una, alta, de primăvară ...

una:

  • mâine, dacă totul e ok, o să lansăm Ciao.SE
  • Mirela şi Marius sunt în DE săptămâna asta
alta:
  • Robert are 14 zile şi cântăreşte deja mai bine de 3.620kg (la naştere a avut 3.400kg)
  • la vox am început Iacov şi o să stăm în el 1 an (incredibil!)
  • mi-am schimbat coloana sonoră de pe bicicletă, acum am muzică românească
  • sunt 8 grade şi o să mai crească
  • pomii au înflorit

luni, martie 12, 2007

Vânt pe terasă!

Ce supărare caut eu aici, în birou când aş putea să:

  • fiu acasă lucrând la un fighter?
  • sau la nişte săgeti?
  • sau să stau pe o plajă cu nisip fierbinte şi fin (alb) cu soarele în ochi, lenevind, cu briza încercând să îmi zburlească părul deja rigidizat de sare?
  • sau să stau pe o iarba moale si racoroasa, într-o poiană (cea de la Prislop e mai mult decât suficientă) şi să privesc cerul albastru, cu 2, 3 nori albi pufoşi, rătăcind în curenţii de aer.
  • sau să trag cu arcul?
  • să fac balet cu un Revolution ...
Şi sus pe terasă bate aşa un vânt jucăuş, numai bun pentru ...
Te rog, să vii şi maine pe la noi!

P.S. aseară m-am apucat să crestez o teavă de fibră de sticlă de la cortul lui Piry.
... Vreau la grămada mea de materiale din mijlocul camerei ...

sâmbătă, martie 10, 2007

Odiseea arcisiană continuă!

Azi am terminat cea mai importantă parte din echipamentul de protecţie pentru un arcaş modern cu pielea tabacită doar de clăpăcitul unor amărâte de taste!
Şi ... DA!!! mi-am pus pe bancul de lucru încă 3 fibre!
Totul pe un fundal de Radio Romantic. (Apropo: romantic rulz!)

P.S. aş face şi un zmeu dar nu stau prea bine cu bambusul (doar nişte beţe chinezeşti de mâncat + beţe de frigărui - ambele prea scurte) şi cu baghetele de fibră de sticlă (care lipsesc cu desăvârşire; sper să fac rost de la un cort iglu dezafectat)
Chiar:

dacă ai alte idei să îmi zici de unde pot face rost de baghete de fibră de sticlă dă-mi de veste!

Extreme

Dacă gândesc probabilistic îl subestimez pe Dumnezeu;
Dacă gândesc miraculos Îi forţez mâna lui Dumnezeu.

Dacă nu este bine să scoţi versete din context atunci faptul că se face apel în carul unei discuţii la anumite texte nu este înţelept. Soluţia: să apelezi la toată Biblia? Complicat ...

Release toată săptămâna!

Incredibil dar adevarat!
De luni până vineri am tot lucrat la release: până miercuri să-l pregătesc şi apoi, miercuri, joi, vineri am tot avut deploşniţări. În final, vineri pe la 16 am lansat 7w10 ...
Noroc cu mine ... că daca nu eram calm din fire ... nu ştiu ce aş fi putut face!

joi, martie 08, 2007

8 Martie!

La mulţi ani & o zi minunată, fiecărei cititoare a acestor rânduri!
... nişte flori proaspăt culese de pe ferryhalim.com.
( 176784128121 introdu acest număr pentru a vedea aranjamentul floral)

miercuri, martie 07, 2007

CVR

5. Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
6. Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.
7. Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,
Aici mie mi se pare a fi un caz clasic de CVR (Cerc Vicios Religios).
Să încerc să mă explic: cum să ceri înţelepciune de calitate dacă tu nu ai o credinţă de calitate? Şi ... credinţa de unde vine? Autoeducaţie/control? Dacă da, mingea e la noi. Dumnezeu te ajută, dar trebuie să cooperezi. Dar, dacă credinţa tot de la El vine, mingea e la El şi nu prea avem ce face.
Acum, poţi să zici că totul este de la El, fiecare particulă [şi eventual antiparticulă] există cu voia Lui şi atunci ... e simplu: mingea TOT TIMPUL e la El.
Atunci de ce suntem noi asa de troglo' câteodată? El nu ne vrea troglo' noi trebuie că greşim ceva în toata povestea asta ... prin exectitarea minunatului nostru LR (adică Liber Albitru).
În fine, complicat; sigur ceva îmi scapă & pe deasupra nici nu mă pricep să mă exprim suficient de clar.
Hai că mai vedem noi ce-o să mai fie!
Pana atunci: la cat mai multe zmee ridicate pe cer & săgeti în vânt & bumeranguri întoarse & poze cu nepoţi & release-uri fără rollback & ...

primele zile în imagini

marți, martie 06, 2007

Fumatul ...

fumez de la distanţă!Şi doar bancuri bune!
Depinde care e mai rapid: tu (oiţa) sau Mirela!
(am 2 surse care se calcă în picioare pentru superioritate)

Psihiatrul:
-Povesteste-mi totul in ordine cronologica. Ce-ai facut prima data?
Pacientul:
-La inceput am creat cerul si pamantul... Pe urma am inceput sa am necazuri!
M-a lovit o nouă dambla veche, zmeele.