vineri, februarie 10, 2012

La capătul cunoaşterii

Răsărit înghețat peste Timișoara (-22 C)
Ieri a fost o zi memorabilă în unicitatea ei anonimă și personală. Am ajuns la capătul cunoașterii! Pare incredibil, nu? Este! Nici nu îți vine să crezi! Nici mie! Dar să vă împărtășesc, 42-ul meu:
  • Dumnezeu există, 
  • Viața este grea și imprevizibilă, 
  • Asteaptă-te să suferi, 
  • Nu avem control asupra ei, 
  • Nu te poți baza pe Dumnezeu că te va ajuta să o controlezi, 
  • Bazează-te pe tine, fară să-L desconsideri pe El (se poate?) 
  • Dacă vrei ceva, muncește, consecvent, cu răbdare, POATE vei avea, 
  • Tot ce poți face este să apreciezi prezentul, 
  • Să te bucuri de oameni buni și lucruri frumoase (natură),
  • Și să lași urme [creezi!], în ideea de a păcăli moartea, 
  • Să iubești și să nu privești prea departe (pentru că e ceață), 
  • Cel mai bun motor de bun simt, bine și frumos este dragostea. 
... Semănă cu Eclesiastul. Cam rece 42-ul meu, poate îl mai rafinez până la sfârșitul călătoriei.

2 comentarii:

Kay spunea...

Best! Post! Evah!!!

What can I say, Eclesiastul e una din 'cartile' mele favorite :)

PS Atat de frig a fost ieri?? Stiam eu de ce n-am iesit din casa :D

Sergiu spunea...

Azi dimineata au fost -22 C!