joi, iulie 30, 2009

58 de ani

Aseară am povestit cu un vecin, drag mie:

Vine şefa! [...] Sunt căsătorit de mai bine de 58 de ani. Încă nu m-am săturat de căsnicie!
No aşa! Tare îmi tihneşte să vad / aud astfel de oameni. Şi mai am un cuplu învârstă la 2 case mai încolo, sunt bătrâni tare, aplecaţi ambii de povara anilor. Doamna cu privire calda, domnul cu privire dârză. Îi vad mergând încet, încet, tot timpul împreună, ţinându-se de mână.
Acum o lună, poate mai bine, în staţia de tramvai din 700, un domn impozant, îmbracat în alb, faţă în faţă cu o doamnă, rochie albă, se ţineau de mâini, se sorbeau din priviri, priviri calde, zâmbeau, povesteau. Aşteptau. Amândoi demni de a fi bunici. Şi da, mai ştiu unul, tare drag mie, mult mai aproape!
Care este secretul? Privind spre ei, primesc speranţă! Un truc în viată, este să stii unde să priveşti, să ştii ce să-ţi aminteşti [de pe stradă]. Să priveşti în Sus.

Hai, colecţionari & făuritori de amintiri demne de a fi reamintite, începeţi o nouă zi!

3 comentarii:

vingarzan spunea...

No bun... acum ca ai vorbit serios, hai sa o schimbam, dar sa nu zici ca is rau :-p. Musai ma manca sub deshte sa zic: la 70+ mai uita omul si i se pare ca in prima zi ;-).

Nu ma supara daca nu aprobi comentariul. Mai uita si astia mai tineri din cand in cand :-p.

Unknown spunea...

Răbdare, asta e cheia.

Mirela spunea...

Hmm... la mine e cam devreme sa posed un asemenea secret. Dar... sa zicem ca cel mai important lucru e comunicarea, sa nu existe lucruri nespuse sau care se repeta mereu. Si apoi mai adaugi un zambet, niste rabdare, o buna dispozitie si o privire optimista asupra lucrurilor! :)

Totul se rezuma la cum isi vinde fiecare elefantul! ;)